Proiectele derulate în sistemul de sănătate călărăşean
Spitalele călărăşene se transformă, pe zi ce trece, în mod constant, graţie numeroaselor proiecte ce s-au implementat sau încă se derulează. Ideea este că, de pildă, Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi poate deveni, după implementarea unor mari proiecte, centru regional. Cel puţin aşa a informat, în cadrul unei recente conferinţe de presă, Cristian Bogdan Mihai, administratorul public al judeţului Călăraşi. „După cum observăm, în fiecare zi, spitalele se transformă în mod constant. Prin toate proiectele pe care noi le-am depus, vom ajunge cumva, pe la sfârşitul acestui an, să avem la Spitalul Judeţean de Urgenţă lucrări în toate corpurile clădire. Pentru noi va fi o provocare din punct de vedere al asigurării fluxurilor şi de îndeplinire a normelor sanitare. Proiecţia noastră este ca undeva la sfârşitul perioadei de trei – patru ani, după ce terminăm de implementat toate marile proiecte pe Spitalul Judeţean de Urgenţă, acesta să devină cumva un centru regional. Şi, va deveni. În ce priveşte construcţia corpului nou, am avut nişte discuţii săptămâna trecută cu constructorul Erbaşu. Şi, termenul de finalizare se va duce undeva prin 2024 vara. Atunci va fi dat în folosinţă, pentru că a mai intervenit o modificare. Am făcut un corp nou de legătură între corpul nou şi corpul vechi pentru că era o pasarelă dedesubt. Am zis să fie o corespondenţă pe toate cele patru etaje, inclusiv secţia de ATI să aibă corespondenţă la acelaşi nivel, la etajul 4, cu secţia de ATI nouă, având în vedere deficitul, să nu creăm nişte discrepanţe. Sunt mult mai multe proiecte pe care le-am depus, unele vor fi făcute publice în perioada următoare. Aici vorbim de reabilitarea istorică a corpului vechi de spital, aripa F, G, H, corpul acela pentru care toată lumea a făcut 1.000 de scenarii. Acum a semnat finanţarea domnul preşedinte Vasile Iliuţă la Ministerul Dezvoltării, prin PNRR. Concomitent a fost depus şi aprobat proiectul pentru aceeaşi parcare, tot istorică ca subiect. Acolo va fi o construcţie cu cofinanţare proprie şi cofinanţare prin PNRR, pentru extinderea unui ambulatoriu. Practic, la parter, va fi un ambulatoriu, iar la etaj şi într-o parte va fi parcarea suspendată, de care se tot vorbea”, a precizat administratorul Bogdan Mihai, specificând că a văzut în spaţiul public mai multe discuţii legate de tot ce înseamnă faimosul aerodrom sau pista de elicopter. Iniţial s-a făcut o analiză vizavi de această investiţie şi pista ar fi ajuns la aproape 1 milion de euro, pe o frecvenţă a plecărilor din Călăraşi. Asta ţinând cont că la Călăraşi nu se aduce cu elicopterul, ci se pleacă, cu un risc destul de mare în ceea ce priveşte curenţii de aer, în ceea ce priveşte disponibilitatea. În consecinţă s-a luat în calcul construirea unei piste amplasată undeva la nivelul solului, pentru a se putea asigura toate condiţiile de iluminare şi pentru timp de noapte. „Am renunţat la acea idee interesantă, dar nu practică pentru ce avem noi la nivelul asigurării medicinii de urgenţă în Călăraşi. Tot la Spitalul Judeţean de Urgenţă avem depus un proiect pentru ceea ce înseamnă fluide medicale. Vom echipa cu fluide medicale toate secţiile de la etajul 4, respectiv ATI, le vom dezvolta, inclusiv ortopedia. Vom merge şi pe medicina internă. De asemenea, vom intra şi pe zona de boli infecţioase. Acest proiect este venit în urma experienţei avute în perioada Covid, când am văzut ce înseamnă lipsa unei infrastructuri adecvate la acel moment. Se va deschide un corp de digitalizare unde vom aplica cu toate cele trei proiecte. Vom crea un sistem modern, inclusiv de supraveghere a nevoilor pacienţilor, de comunicare cu pacienţii şi de schimbare a infrastructurii de digitalizare pe toate cele trei spitale. La spitalul Săpunari, unul atipic la momentul acesta, întrucât se află într-o clădire veche, avem două oportunităţi de finanţare în calcul. Avem de ales între Compania Naţională de Investiţii şi PNRR. Vom alege calea cea mai rapidă. Cert este că toate investiţiile pe care le vom face în spitalul Săpunari vor fi de tranzit, astfel încât să nu fim în măsura să investim în infrastructură şi ulterior să nu putem folosi acei bani decât pentru un an, doi sau trei, cât va dura construcţia noului spital. Mai avem un proiect depus pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă, de prevenire a riscurilor nosocomiale. Acesta se află la acest moment la nivelul Ministerului Sănătăţii”, a punctat administratorul public, fost manager al SJU Călăraşi.
„Spitalul Călăraşi este atractiv pentru medici, dar nu neapărat pentru ce oferă la momentul acesta”
Una peste alta, Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi funcţionează în condiţii normale. Se face faţă la provocări, una dintre acestea fiind atragerea de medici. „Spitalul funcţionează şi cu bune şi cu rele. Continuăm să aducem medici, facem faţă la provocările pe care nu le putem anticipa şi întotdeauna le rezolvăm. Avem mai nou un medic neurolog tânăr. Pentru Protocolul Stroke trebuie îndeplinite trei condiţii esenţiale. Trebuie asigurată gardă de neurologie, gardă de radiologie şi gardă de medic ATI. La momentul acesta, garda de ATI o avem asigurată, însă cea de neurologie are nişte găuri. Acum urmează să vedem exact cum putem face să o asigurăm. Vom face o propunere către Minister, pentru a constitui practic unitatea Stroke. Dacă sunt 2-3 zile când nu avem medic, să putem dirija pacienţii. Pe garda de radiologie am rezolvat problema în procent de 90%. Dar sigur vom face un proiect aparte, unul vital pentru SJU. Avem discuţii cu foarte mulţi medici, pe diferite zone. Noi căutăm medici pentru toate specialităţile unde înregistrăm deficit. Dar, din păcate, piaţa nu este atât de generoasă. Piaţa este una săracă. Sistemul nostru de medicină nu produce medici la nivelul la care avem nevoie. Şi, nu avem nici pârghiile necesare pentru a-i menţine în ţară. Iar statul are nişte limite şi nu poate face concurenţă unor firme private, din punct de vedere financiar. Din această perspectivă, lucrurile vor trebui reglate. Spitalul Călăraşi este atractiv pentru medici, dar nu neapărat pentru ce oferă la momentul acesta. Lumea vine pentru proiectul început de noi şi care nu este unul doar pe hârtie. Este un proiect al căror paşi se văd. Apoi, mai vine pentru flexibilitatea pe care o demonstrăm. La noi se discută uman, ne împrietenim. Nu se întâmplă asta nicăieri, managerii noştri se cred mici Dumnezei. Acum lucrurile s-au schimbat. Managerul este un om care stă de vorbă cu alt om. Asta este cheia, nimic în plus”, a concluzionat administratorul public al judeţului Călăraşi.
Marius BĂDRĂGAN