Problema urșilor din România, între gestionare deficitară și soluții de succes
Problema gestionării urșilor din România revine periodic în discuțiile publice, însă soluțiile eficiente par să se lase așteptate. Recent, WWF-România a demonstrat la Băile Tușnad că gestionarea corectă a acestei situații este posibilă, implicând activ toți factorii interesați din zonă.
Prezența urșilor în habitatul sălbatic este un semn al unei naturi bine conservate și al unui echilibru ecologic funcțional. Totuși, această prezență necesită măsuri coerente pentru a asigura siguranța oamenilor și a bunurilor acestora. Gestionarea responsabilă a conflictelor om-urs implică implicarea autorităților centrale și locale, a experților în conservarea naturii și a comunităților locale. Dr. biol. Cristian-Remus Papp, Coordonator al Departamentului Specii Sălbatice din cadrul WWF-România, subliniază importanța gestionării atractanților, precum deșeurile și hrana complementară oferită în vecinătatea localităților. „Atractanții modifică biologia ursului, determinând creșterea densității populației și modificări ale comportamentului acestora. Este crucial să gestionăm acești factori pentru a reduce conflictele,” a declarat Papp. La Băile Tușnad, gestionarea eficientă a deșeurilor și implementarea unor măsuri concrete au demonstrat că problemele pot fi controlate cu succes. Soluțiile testate și implementate aici pot servi drept model pentru alte regiuni ale țării.
Un alt subiect dezbătut intens este intrarea omului în habitatul ursului prin activități precum drumețiile și sporturile off-road. Aceste activități, combinate cu disponibilitatea atractanților, determină urșii să-și extindă teritoriul și să apară în zone neobișnuite pentru ei. Este necesară educarea publicului și adoptarea unui comportament responsabil pentru a reduce aceste conflicte. Cotele de prevenție și intervenție nu sunt realizate corespunzător, deși cadrul legislativ există. Între 2017 și 2022, s-au solicitat între 8 și 93 de derogări pe an, însă au fost recoltați doar între 7 și 63 de urși anual. Se vehiculează necesitatea unei noi legi pentru a permite vânarea preventivă a unui număr mare de urși, dar acest lucru este contestat.
România ar trebui să învețe din exemplele altor țări precum Croația și Slovacia. Croația, de exemplu, implementează extragerea cu precădere a exemplarelor problematice și evaluează eficiența acestor intervenții. În 2022, această țară a înregistrat doar 7 pagube, în valoare totală de 2.200 euro. Dr. Cristian-Remus Papp sugerează ca autoritățile să se concentreze pe implementarea eficientă a cotelor de prevenție și intervenție, eliminând exemplarele care produc conflicte și rezolvând problemele legate de atractanți. „Problema urșilor necesită un efort comun. Autoritățile trebuie să implementeze soluțiile eficiente, populația să gestioneze corespunzător atractanții, iar turiștii să adopte un comportament responsabil,” a concluzionat Papp.
Gestionarea eficientă a conflictelor om-urs este esențială pentru a proteja viețile și bunurile oamenilor, asigurând în același timp conservarea naturii și a echilibrului ecologic. Este un efort comun, care poate asigura siguranța și bunăstarea tuturor.
Marius BĂDRĂGAN
