Principalele reforme aduse de noua lege a învăţământului în mediul preuniversitar
În cadrul unei recente conferinţe de presă, Roxana Paţurcă (şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean Călăraşi) a prezentat principalele reforme aduse de noua lege a învăţământului în mediul preuniversitar, dar şi o serie de clarificări legate de examenul de Bacalaureat. Aceste modificări fac parte din proiectul România Educată, pe care actualul ministru al Educaţiei vrea să-l implementeze. În cadrul acestuia sunt prinse două proiecte de legi, unul pentru învăţământul universitar şi celălalt pentru învăţământul preuniversitar. Ambele se află în dezbatere publică până pe data de 24 august şi consultările continuă. Dezbaterile au loc nu doar în zona de mass-media, ci punctual cu toate părţile implicate, respectiv federaţiile de părinţi, asociaţiile de elevi, zona socială, cei care fac parte din sistem şi pot veni cu clarificări obiective legate de aceste propuneri. „Să nu uităm că Legea 1, în baza căreia funcţionăm, a fost o lege foarte bună şi şi-a dovedit aplicabilitatea până în momentul de faţă. Însă şi eu consider că era nevoie de o reformă, pentru că au fost multe modificări şi completări, încât era foarte greu de urmărit. Trebuie să ne adaptăm zonei din Uniunea Europeană. În cadrul acestei reforme, au venit măsuri ca rezultat al cele mai ample consultări naţionale de învăţământ, cu menţiunea că ele continuă până pe 24 august. În cadrul IŞJ Călăraşi suntem într-o serie de întâlniri, atât cu directorii de şcoli, directorii de colegii naţionale, inspectorii şcolari şi, nu în ultimul rând, cu profesorii, federaţiile de părinţi şi reprezentanţi ai elevilor. Aşa încât şi noi, din zona judeţului Călăraşi, să venim cu propuneri pe care să le punem pe masa ministerului”, a precizat Roxana Paţurcă, enumerând apoi principalele elemente de reformă din proiectul de lege al învăţământului preuniversitar.
Astfel, legat de Elevi, se prevede o educaţie personalizată pe capacităţi şi aptitudini, pentru atingerea potenţialului maxim.
Urmărirea traseului şi a progresului unui elev vor fi mai uşor de făcut prin apariţia portofoliului personal educaţional, ce va începe de la grupa mijlocie, din grădiniţă. Acesta va fi folosit pentru a se vedea orientarea pe viitor a elevului, dar şi care au fost problemele, provocările ori performanţele. La finalul gimnaziului, consilierul şcolar şi dirigintele vor emite părinţilor o recomandare, care va avea în vedere opţiunile educaţionale şi profesionale ulterioare. Această recomandare va avea un caracter orientativ (nu unul obligatoriu). Ea va fi întocmită prin consultarea profesorilor de la clasă, a fişei matricole şi a unei evaluări specifice.
În ce priveşte Profesorii, se urmăreşte ca aceştia să aibă o carieră atractivă, un statut ridicat în societate, un grad mai mare de autonomie în predare, pentru că îşi cunosc cel mai bine elevii, aptitudinile şi nevoile acestora. Totodată, se reorganizează procedura prin care se începe o carieră didactică. Viitoarele cadre didactice vor da un examen la finalul stagiaturii şi apoi vor putea susţine concursul naţional pentru titularizare. Profesorul debutant va avea un salariu egal cu cel mediu brut pe economie. Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică va asigura continuarea formării profesorilor şi a creşterii calităţii în actul educaţiei. Aptitudinile profesorilor vor putea fi actualizate cu cerinţele momentului. Profesorii vor putea opta pentru continuarea contractului de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare, iar angajatorul nu va putea limita acest drept.
Şcoala va fi adaptată la nevoile elevilor şi creşterii calităţii în educaţie. Apare atributul de manager şcolar (directorul şi directorii adjuncţi de unitate de învăţământ), ce se va acorda în funcţie de criterii ferme de pregătire profesională, după care se va urmări calitatea în activitate. Vor rămâne doar cu atribuţiile ce privesc partea didactică, nu şi cea administrativă.
Apare funcţia de director administrativ, cu rol în gestionarea bunei funcţionari a serviciilor de suport dintr-o unitate de învăţământ (utilităţi, curăţenie, dotări, reparaţii). Se vor înfiinţa centre de excelenţă, unde elevii dotaţi vor putea să beneficieze de programe educaţionale pe măsura performanţelor. Elevii care ies din sistemul educaţional, ca urmare a unor intervenţii medicale ce necesită internare pe perioade prelungite, nu vor fi scoşi în afara sistemului educaţional. Pentru elevii cu o perioadă de spitalizare mai mare de 4 săptămâni se vor organiza cursuri în spital, ca să nu rămână în urmă cu procesul de învăţare (Şcoala din spital).
Centrul Naţional de Educaţie Incluzivă va genera programe destinate elevilor cu nevoi speciale (dizabilităţi, tulburări de învăţare), pentru a oferi un acces universal la educaţie. Învăţământul preşcolar va fi organizat sub forma unei educaţii timpurii, care să îi înveţe pe cei mici despre viaţa în comunitate şi să îi pregătească pentru contactul cu şcoala.
Unităţile de învăţământ se pot grupa în consorţii, care pot să îşi pună la comun resursele didactice şi administrative.
De asemenea, se înfiinţează Programul „Masă Sănătoasă în Şcoli”, care va fi un stimulent pentru reducerea abandonului şcolar în rândul categoriilor defavorizate, dar se va acorda o atenţie selecţiei de alimente ce intră în consumul elevilor în interiorul şcolii.
În ce priveşte Finanţarea, se are în vedere eliminarea inechităţilor din sistem. Se va acorda o atenţie burselor sociale şi de merit. Pe componenta socială, se vor crea programe speciale pentru prevenirea şi reducerea abandonului şcolar. „Fiecare elev trebuie să aibă asigurat dreptul la educaţie, indiferent din ce mediu provine. Iar elevii ce aparţin unor categorii sociale vulnerabile au, prin educaţie, posibilitatea de a-şi găsi un drum mai bun în viaţă. Elevii care înregistrează rezultate slabe şi tind spre abandon vor fi integraţi în Programul – Învăţare remedială – destinat celor cu dificultăţi în învăţare. Scopul programului este păstrarea unei şanse la educaţie, prin depăşirea dificultăţilor de învăţare…Finanţarea, ca şi noutate, apare pentru prima dată într-o lege a învăţământului. Bineînţeles că, dorinţele sunt mari din partea noastră. În fiecare an ne-am dorit să avem un procent cât mai mare din bugetul de stat alocat către zona de învăţământ. De data aceasta, spunem clar sumele de care avem nevoie pentru a putea avea un act educaţional de performanţă şi a exista centre de excelenţă. Ne dorim un procent de 15%, care să ne fie alocat. Va fi păstrată gratuitatea integrală pentru transportul în comun. Costul standard se suplimentează cu 25% doar pentru cei care fac parte din consorţii. Practic, ne încurajează să închegăm aceste consorţii, iar finanţarea suplimentară apare în zona de premiere a celor care au obţinut rezultate extraordinare. Dar şi în zona de social, atunci când vorbim de bursele sociale sau de transportul pe care trebuie să-l suporte elevul”, a subliniat inspectorul şef.
Ce se va întâmpla cu examenul de Bacalaureat
O altă temă, abordată de prof. Roxana Natalia Paţurcă, s-a referit la noutăţile legate de examenul de Bacalaureat.
Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe: A – proba scrisă de evaluare a competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competenţele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba şi literatura română, matematică, ştiinţe, istoria şi geografia României şi Europei şi ştiinţe socio-umane. B – două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului european comun de referinţă pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei; C – proba de evaluare a competenţelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei; D – probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează: pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică şi informatică cu accent pe competenţele dezvoltate în cadrul acestei specializări; pentru profilul real, specializarea ştiinţele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie şi biologie cu accent pe competenţele dezvoltate în cadrul acestei specializări; pentru profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie şi ştiinţe socio-umane, cu accent pe competenţele dezvoltate în cadrul acestei specializări; pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba şi literatura română şi limba şi literatura unei limbi de circulaţie internaţională studiate, cu accent pe competenţele dezvoltate în cadrul acestei specializări; pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire; pentru filiera vocaţională, o probă specifică profilului sau specializării.
Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au susţinut proba de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională şi proba de evaluare a competenţelor digitale şi au obţinut cel puţin nivelul „independent”; au susţinut proba scrisă de evaluare a competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6; au susţinut probă scrisă la Limba şi literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6. În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. Absolvenţilor de liceu, care au susţinut proba de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională şi proba de evaluare a competenţelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise şi practice. Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiţionează promovarea examenului de bacalaureat. „Legat de ce se doreşte şi ce am făcut noi, până acum la nivel de Călăraşi (pentru că a existat şi un examen de Bacalaureat pilot), vom continua începând cu 16 august a doua sesiune de Bacalaureat, tot în sistem pilot. Cu siguranţă de la anul cam toate liceele vor desfăşura, la fel, acest examen, pentru că a fost o reuşită, cel puţin din punct de vedere organizatoric”, a mai adăugat Roxana Paţurcă, şefa IŞJ Călăraşi.
Alexandra TUDOR
