Principalele direcţii de finanţare ale Programului Operaţional Regional Sud Muntenia 2021-2027

La sfârşitul anului trecut, Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia a avut şedinţa de constituire a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Operaţional Regional (POR) 2021-2027. Practic, acea structură care decide în numele regiunii ce se finanţează, condiţiile ce trebuie îndeplinite în ghiduri, eventuale mutări, între sumele alocate, de Axe. Comitetul de monitorizare este format din toate structurile ce contribuie la viaţa societăţii: administraţia locală, mediul academic, mediul de afaceri, ONG-uri. Selecţia membrilor s-a făcut pe bază de dosar, în mod transparent. Începând cu 1 ianuarie 2023, ADR Sud Muntenia s-a axat pe lansarea în consultare a diferitelor ghiduri, în speţă, acele documente ce stabilesc condiţiile în care se pot accesa fonduri pe diferite axe ale Programului Operaţional Regional Sud Muntenia 2021-2027.
Directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia, Liviu Muşat atrage atenţia că actualmente au intrat în etapa de consultare cu publicul, şase ghiduri ale solicitantului. Anume ghidul de drumuri judeţene, infrastructură de transport; educaţie (aici fiind vorba momentan doar de învăţământul primar şi secundar); proiectul strategic Centru de date regional, ce va fi realizat împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale; schema de finanţare clădiri publice pentru creşterea eficienţei energetice. Şi, alte două scheme foarte importante, destinate mediului de afaceri: apelul de ajutor de minimis, până în 200 mii de euro şi apelul de ajutor de stat, între 300 mii şi 3 milioane euro. Aceste ghiduri sunt în consultare şi toţi cei care au un cuvânt de spus, au posibilitatea să ne transmită sugestii. Însă, remarcile trebuie să fie fundamentate şi foarte bine justificate. Aşa încât să aibă şanse să fie incluse în viitorul ghid, al domeniului respectiv.
România va avea opt programe operaţionale regionale, aprobate de Comisia Europeană, pentru perioada de programare 2021-2027, câte unul alocat fiecărei regiuni de dezvoltare. Prin cele opt programe regionale vor fi puse la dispoziţie, în toate regiunile de dezvoltare, peste 11 miliarde de euro, din care 8,92 miliarde euro fonduri europene şi restul de la bugetul de stat. Cel mai mult are POR Nord Est – 1,75 miliarde euro, Regiunea Sud Muntenia fiind pe locul doi, cu suma de 1,57 miliarde euro. Aceste sume sunt stabilite invers proporţional cu indicatorii de calitate ai vieţii, în special Produsul Intern Brut şi numărul de locuitori. „După aceşti doi indicatori, regiunea noastră beneficiază de a doua alocare între cele opt regiuni din România, respectiv 1,57 miliarde euro. În total, în program, sunt 27 de măsuri pe care le vom finanţa. Acestea vor fi lansate până la sfârşitul anului. După ce se termină perioada de consultare a unui ghid, acesta se consolidează cu eventualele propuneri primite şi se introduce pentru aprobare în Comitetul de Monitorizare. Iar după ce este aprobat, ghidul devine oficial şi se poate lansa apelul respectiv. Noi sperăm ca până la sfârşitul primei jumătăţi a anului să avem toate cele 27 de ghiduri lansate pentru consultare şi cel puţin jumătate din ele lansate oficial, aşa încât să se poată depune proiecte”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, directorul Liviu Muşat.
La sfârşitul lunii februarie a.c. va fi lansat ghidul pentru prioritatea 1, o regiune competitivă prin inovare, digitalizare şi întreprinderi dinamice, unde au fost depuse deja
10 apeluri. Iar lansarea oficială, va avea loc undeva în luna aprilie, cu închidere în septembrie 2023. Obiectivul specific al acestui program, ce se poate finanţa vizează cercetarea, dezvoltarea, inovarea; digitalizarea administraţiei publice; competitivitatea IMM-urilor şi o componentă mai mică, dar importantă – competenţe pentru specializarea inteligentă în antreprenoriat şi tranziţie industrială (pentru pregătirea specialiştilor, mai ales din mediul de afaceri, spre a face faţă fluxurilor, metodelor noi pe care doresc să le introducă în fluxurile de producţie, etc.). Aici toate administraţiile pot depune proiecte – Primării, Consilii Judeţene, oraşe, municipii, comune, pentru digitalizarea proceselor din întreprinderi. Dar nu este vorba de achiziţionarea a două calculatoare, ci ceva mai complex. De exemplu, cum digitalizezi partea de emitere a unei autorizaţii de construcţie, de personal, de urmărire a locuitorilor, ofiţeri de stare civilă. Toate acestea, trebuie digitalizate, iar asta înseamnă nişte servere şi procesele aferente, cu terminale, accesul oamenilor, securizare.
Un alt obiectiv specific este – O Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care trece la o economie cu zero emisii de carbon, prin promovarea tranziţiei către o energie curată şi echitabilă. Este vorba de clădirile rezidenţiale, blocuri. UAT-urile pot depune proiecte pentru eficientizare energetică, anvelopare. „Suma nu este foarte mare, fiindcă în actualul program nu a existat un interes major pentru acest domeniu. Sunt şi condiţii greu de îndeplinit, în sensul că trebuie să existe unanimitatea proprietarilor blocului pentru a putea accesa un astfel de proiect. Noi vrem să scoatem obligativitatea cu existenţa unei asociaţii de proprietari, dar tot trebuie un acord unanim al proprietarilor. Vom vedea, în ce formă îl vom concretiza. De asemenea, avem şi o componentă de clădiri publice, tot aici, cu o valoare de aproape 60 milioane lei, unde încă există solicitare. Este apelul lansat în consultare, la acest moment şi suntem convinşi că vom avea proiecte. La clădiri publice, avem două apeluri, de fapt. Unul este dedicat Programului ELENA, cu Banca Europeană de Investiţii, prin care am primit bani, în vederea realizării documentaţiilor de proiectare pentru astfel de clădiri din administraţia locală. Este un sprijin pe care noi am încercat să-l aducem autorităţilor locale, să le suportăm dintr-un împrumut nerambursabil, în procent de 98%, de la Banca Europeană de Investiţii. Avem sute de clădiri care vor fi reabilitate. Deja am realizat achiziţia de proiectant pentru patru loturi şi mai avem un singur lot unde trebuie organizată licitaţia. Sperăm ca până la jumătatea anului să avem deja primele documente de proiectare realizate de firma câştigătoare, să le înmânăm beneficiarilor – Primăriilor şi Consiliilor Judeţene – pentru a avea posibilitatea să depună proiecte. O noutate cu care am venit în privinţa programului anterior, e că am permis creşterea până la 30% a lucrărilor dedicate infrastructurii de siguranţă. Practic, pentru consolidarea clădirilor, se pot folosi până la 30% din banii totali din proiect, faţă de 15% cât permiteau programele anterioare. Asta înseamnă că pe lângă creşterea eficienţei, beneficiarii pot creşte şi siguranţa clădirilor, prin consolidări. Mai ales în contextul pe care-l traversăm şi din punct de vedere al nedoritelor cutremure. Credem că este binevenit, chiar dacă este neîndestulătoare suma. Dar măcar autorităţile locale au posibilitatea să-şi renoveze şi reconsolideze clădirile publice – spitale, şcoli, primării”, a punctat Liviu Muşat, specificând că un alt obiectiv este „O Europă mai aproape de cetăţeni, prin promovarea dezvoltării sustenabile şi integrate a tuturor tipuri de teritorii şi a iniţiativelor locale” –unde se încadrează patrimoniul istoric şi cultural, în ce priveşte reconsolidarea acestuia. Domeniul a mai fost finanţat şi în trecut. Zilele acestea va fi lansat ghidul solicitantului, pe acest domeniu fiind puse ,,la bătaie” 50 milioane euro. Însă, cu siguranţă, suma va fi supra contractată fiindcă cererea este foarte mare. Rămân în continuare eligibile numai clădirile de patrimoniu de clasa A, cele de importanţă naţională, fie că e vorba de patrimoniu religios, fie istoric, cultural. Noutatea e că vor fi eligibile şi clădirile din mediul rural, nu doar cele din urban.

„Acest concept de infrastructură verde albastră este unul relativ nou al Comisiei Europene”

Un alt domeniu este cel de infrastructură turistică, unde, la fel, beneficiare sunt unităţile administrativ teritoriale care pot realiza tot ce ţine de creşterea atractivităţii zonelor din punct de vedere turistic. Anume baze de agrement, pârtii, terenuri de sport, baze sportive, parcuri de distracţii, tot ce poate aduce un plus de atractivitate în zonă, vor fi eligibile. „Şi aici există o solicitare însemnată şi sperăm să avem foarte multe proiecte depuse. Acest concept de infrastructură verde albastră este unul relativ nou al Comisiei Europene. Nu mai e doar infrastructură verde, ci şi albastră, iar asta înseamnă că putem interveni şi pe cursuri de ape. Să vedem cum putem contribui pe de o parte, la salvarea acelor zone, dar şi la creşterea gradului de ecologizare. Mă refer la maluri de râuri. Apoi, oraşele prin care trec râuri pot să-şi amenajeze promenade, să consolideze malurile. Se pot face plantaţii, combate dăunătorii. De exemplu, Călăraşi şi zonele de pe Dunăre pot face proiecte pentru desecare, stârpirea insectelor (ţânţari, gândaci şi aşa mai departe). Adică, tot ceea ce contribuie la rezolvarea acestui tip de probleme sunt proiecte ecologice. Vom mai avea proiecte pentru infrastructura de mobilitate din oraşe (transport public) şi de modernizare (smart city). Vor fi finanţate mijloace de transport, garaje, senzori, parcări numai la marginea oraşelor (tocmai pentru a descuraja utilizarea transportului individual). Pe partea de modernizare, vor fi finanţate pieţe, zone publice, clădiri publice, care să participe la un ansamblu arhitectural. Astfel de proiecte vor putea fi realizate”, a menţionat directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat.

„Încercăm să dăm o prioritate firmelor care sunt din regiunea noastră”

O altă componentă este cea de conectivitate, de drumuri judeţene. Lista de proiecte, pentru acest domeniu, este închisă, fiind deja aprobată de Consiliul de Dezvoltare Regională. Fiecare judeţ a depus câte două proiecte, prioritatea 1 şi 2. Şeful ADR Sud Muntenia speră să fie bani pentru ca toate proiectele să poată fi finanţate. Numai că, aici existau nişte condiţii. Drumurile trebuiau să facă legătura cu reţeaua principală de transport PT, reţeaua europeană, direct sau indirect, plus un aviz de la Ministerul Transporturilor, că se încadrează într-un Master Plan naţional de infrastructură de transport. „E un domeniu pe care-l vom lansa foarte curând. Este deja în consultare şi sperăm ca până la jumătatea anului să avem deja contractele de finanţare semnate. Pe infrastructura de educaţie, ne-am orientat către trei domenii: învăţământul preuniversitar (grădiniţe şi creşe), învăţământul obligatoriu şi un domeniu care până acum nu a avut foarte multe şanse să fie finanţat, anume învăţământul dual, învăţământul profesional şi tehnic, şcolile de meserii. Adică, şcolile care dau acei mici meseriaşi de care toată societatea duce lipsă. În curând vom lansa apelurile de creşe şi grădiniţe, dar şi pentru învăţământul profesional şi tehnic. Avem şi ceva noutăţi. În sensul că sunt eligibile şi din mediul rural, se pot face proiecte de până la 5 milioane euro. Se pot construi săli de clasă, laboratoare, cămine, săli de sport, terenuri de sport, ateliere, achiziţii de echipamente, mobilier, tot ce poate concura la creşterea calităţii actului educaţional în şcoli. Cam acestea sunt, în mare, cu subdomeniile lor, axele pe care le vom finanţa. La drumuri judeţene, vom finanţa proiecte între 10 milioane şi 77 milioane euro (cu TVA) pentru cale de rulare, piste de biciclete, partea de semnalizare, monitorizare a traficului, de fluidizare, perdele de copaci, drumuri ocolitoare, variante ocolitoare la oraşe, dar numai cu condiţia să aibă statut de Drum Judeţean. La infrastructura de transport din oraşe, condiţia cea mai importantă e că se modernizează numai acele drumuri pe care există transport public în comun, nu orice drum. Şi nu se fac drumuri noi, ci se modernizează, extind, cele existente. În ceea ce priveşte învăţământul primar şi secundar, avem până la 4 milioane euro, unde se pot finanţa proiecte şi pentru clădiri care nu se află în aceeaşi curte. Sunt şcoli în situaţia de a nu avea teren la dispoziţie pentru sală de sport şi pot dacă primesc teren în altă parte a oraşului să construiască acolo. De asemenea, se pot achiziţiona microbuze pentru şcolile din mediul rural. Aici există o mică metodologie, anume nu se vor putea lua mai mulţi bani per elev. Este o sumă ce va trebui să ne-o furnizeze Ministerul Educaţiei. Chiar dacă proiectul este de până la 4 milioane euro, dacă nu ai numărul de elevi necesar, finanţarea va fi mai mică. Sunt convins că vor fi depuse multe proiecte şi pe acest tip de investiţii. În ceea ce priveşte eficienţa pe clădiri publice, am mers până la 5 milioane euro, cu 30% bani pentru consolidare. Se pot face inclusiv parteneriate între instituţii. Centrul de Date Regională, realizat cu STS, este un proiect strategic al regiunii care va avea o importantă contribuţie pentru administraţia locală. Mai concret, administraţia locală din toată regiunea va putea să stocheze datele în acest server, gratuit, pus la dispoziţie de STS regional, undeva la Prahova făcut. Este un proiect de anvergură, pe care sperăm să-l finalizăm cu succes. La întreprinderile private avem două scheme de finanţare: una până în 200 mii euro, pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici (cu o contribuţie de 10%) şi alta între 300 mii şi 3 milioane euro, dedicată tuturor întreprinderilor (cu contribuţie de 30%). Însă şi aici avem nişte condiţionalităţi. Nu suntem de acord că dacă până anul trecut ai produs legume, acum să vii să spui că faci antene parabolice sau de satelit. Drept pentru care condiţionăm suma maximă pe care o poţi obţine de cifra de afaceri avută pe domeniul CAEN în anul anterior. Astfel încât, nu poţi lua mai mult de zece ori cifra de afaceri în anul anterior. Iar celor care doresc să păşească într-o nouă activitate, e riscant să le dăm până la valoarea maximă, pentru a evita ratarea unor proiecte, cheltuirea aiurea a banilor şi le limităm la 500 mii euro. Adică au voie între 350 -500 mii euro, fără îndeplinirea criteriului cu cifra de afaceri. Încercăm să dăm o prioritate firmelor care sunt din regiunea noastră. Nu mai dorim să ne asalteze firme, în special din Bucureşti, care n-au bani pentru astfel de domenii, îşi fac un punct de lucru şi iau bani din regiunea noastră. Am pus condiţia să aibă minim un an sediul în regiunea noastră, în oricare din judeţe”, a subliniat Liviu Muşat.

„Ce mai încercăm să facem în acest apel de proiecte e să ajutăm judeţele mai slab dezvoltate”

Una peste alta, şeful ADR Sud Muntenia şi echipa sa încearcă să susţină judeţele mai puţin dezvoltate din regiune, prin introducerea în apelul de proiecte a unor punctaje suplimentare. „Ce mai încercăm să facem în acest apel de proiecte e să ajutăm judeţele mai slab dezvoltate, aşa încât în grila de evaluare, întreprinderile care vor să-şi deschidă o afacere în judeţele cu o densitate de IMM-uri mai mică, să primească un punctaj suplimentar. Încercăm o dezvoltare echilibrată a judeţelor. Vrem să facem atractive şi judeţele care până acum nu au fost chiar atractive pentru mediul de afaceri. Sperăm să avem un număr mare de proiecte depuse şi pe aceste domenii de intervenţie, ca în aprilie sau luna mai să lansăm aceste apeluri. Şi, la finele anului, să avem deja sume rambursate din aceste proiecte…La proiectele administraţiei locale de structuri de afaceri şi la cele de turism, contribuţia proprie este de 50%, având în vedere că sunt considerate ajutoare de stat. Atunci, încercăm să vedem cum putem să-i ajutăm, să pară şi aceste proiecte atractive. Fiindcă dacă la 2% contribuţie proprie vin solicitări, deja la 50% dintr-un proiect de 10-20 milioane, îţi cam faci probleme. Atunci, încercăm să creăm un buffer regional, un fond de investiţii, care să fie accesat de administraţia locală pentru a-şi finanţa contribuţia proprie la astfel de proiecte. Şi ele contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri. Dacă administraţia va face structuri de afaceri, e normal că va încerca să le umple cu firme din mediul privat. Şi proiectele care vor face investiţii în infrastructuri de turism, cu siguranţă, imediat se vor localiza şi IMM-uri, hoteluri, restaurante pe lângă astfel de obiective. Deci, ele au impact. La noi a fost o altfel de viziune. Noi nu avem firme aşa de bogate ca în Regiunea de Vest şi de aceea am venit cu acest instrument financiar”, a mai adăugat Liviu Muşat, directorul ADR Sud Muntenia.

Ramona BUTNARIU