„Pot să spun că nu există foarte mari diferenţe între ceea ce există la momentul acesta şi ceea ce va fi din 2027”
Noua lege a învăţământului a suscitat, aşa cum era de aşteptat, un viu interes pentru opinia publică. Este vorba de Proiectul România Educată, care vizează importante reforme pentru învăţământul preuniversitar şi superior.
Modificările ce vor avea loc în mediul universitar au fost prezentate, în cadrul unei recente conferinţe de presă (organizată de PNL Călăraşi), de către directorul Facultăţii de Management şi Dezvoltare Rurală, din cadrul Filialei Călăraşi, a USAMV, prof. univ. dr. Daniela Creţu. Potrivit acesteia, un element important se referă la consolidarea conectării universităţilor la mediul socio-economic. Astfel, pentru prima dată în învăţământul superior se introduce noţiunea de învăţământ dual care se va desfăşura, în egală măsură, atât în cadrul universităţilor pentru obţinerea de noţiuni teoretice, cât şi la agenţii economici. „Practic, agenţii economici sunt cei care, într-un parteneriat cu universitatea, vor contribui la evaluarea studentului pentru a micşora decalajul care există în formarea studenţilor şi cerinţelor angajatorilor. Parteneriatele vor fi sub formă de consorţii, încheiate cu agenţii economici. Universităţile vor fi obligate să asigure 50% din locurile de practică pentru studenţi. Iar din acest procent (de 50%) 75% dintre locuri vor fi asigurate de agenţii economici parteneri în cadrul acestui consorţiu. Se merge către învăţarea prin muncă, asta este ideea. Tot la acest capitol, pentru prima dată pot să vă spun că se va introduce în mediul universitar ciclul de studii de scurtă durată, de doi ani, ca formă distinctă de organizare a mediului superior. Un alt pilon vizează susţinerea conectării universităţilor româneşti la mediul internaţional, prin înfiinţarea şi finanţarea Programului Naţional pentru Internaţionalizare Universitară „Study in România” (PNIU), cu o finanţare anuală de 100 milioane lei/an. Este o noutate pentru învăţământul românesc care va cuprinde un sistem integrat, prin parteneriate cu consorţii, cu universităţi din alte state, în special din Europa. Asta înseamnă că studentul poate parcurge anul I în România, anul II în Franţa şi aşa mai departe, după care se întoarce şi susţine licenţa în România. Un alt principiu se referă la susţinerea eticii şi deontologiei universitare prin obligativitatea introducerii cursurilor de integritate şi etică academică la nivelul tuturor programelor de studii universitare de licenţă. La acest moment există astfel de programe de studii, dar numai la masterat şi doctorat. De asemenea, se va înfiinţa Registrul Unic Naţional Integrat al diplomelor şi actelor de studii. Acum există Registrul Matricol Unic ce va fi înlocuit de noul program, unde vor fi stocate toate actele de studii obţinute de un elev, de la momentul când termină liceul până la terminarea unei facultăţi. Susţinerea excelenţei şi performanţei universităţilor româneşti este iarăşi un deziderat care va fi îndeplinit prin înfiinţarea unei Comisii Naţionale de etică a titlurilor universitare. Pe lângă aceasta, va apărea şi o Comisie Naţională de etică a managementului universitar. Prima comisie va fi constituită ca şi instanţă supremă academică de apel pentru orice abateri de la etica universitară”, a precizat prof. univ. dr. Daniela Creţu, specificând că, un alt principiu se referă la consolidarea autonomiei universitare şi eliminarea birocraţiei, în paralel cu creşterea responsabilităţii universităţilor, prin reglementarea modalităţii de acordarea a titlului de doctor de către universităţi şi a modalităţilor de obţinere a atestatului de abilitare pentru conducătorii de doctorat. Totodată se are în vedere reglementarea duratei mandatului de rector la 5 ani, coroborată cu interdicţia de a ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Limita cu privire la numărul de mandate se va stabili de fiecare instituţie de învăţământ superior.
Un alt pilon este susţinerea programului de digitalizare a universităţilor româneşti, prin finanţarea cu 1 miliard de lei a digitalizării proceselor de învăţământ superior (din universităţile româneşti acreditate de stat şi particulare).
Alte principii se referă la reglementarea menţinerii în activitate a personalului didactic şi de cercetare după împlinirea vârstei de 65 de ani, până la vârsta de 70 de ani, la solicitarea angajaţilor; susţinerea învăţământului superior medical, prin dobândirea dreptului de liberă practică de către absolvenţii învăţământului superior medical care au promovat examenul de finalizare a studiilor, în acest sens fiind specificate o serie de atribuţii ale Ministerului Educaţiei cu privire la organizarea concursului de rezidenţiat.
Ultimul pilon vizat se referă la reglementarea la nivel de lege a valorilor învăţământului universitar – echitate, excelenţă, integritate, profesionalism, respect, încredere. Şi, nu în ultimul rând, un concept relativ nou, întâlnit doar în învăţământul preuniversitar, starea de bine, care se referă la susţinerea tinerilor prin măsuri adecvate de consiliere şi orientare profesională, asigurarea condiţiilor de dezvoltare personală, prin măsuri de sprijin adecvate pentru a-şi putea dezvolta o carieră, atât în învăţământul universitar, cât şi consilierea lor pentru ocuparea unui loc de muncă pe măsura posibilităţii şi pregătirii care o au în cadrul facultăţii. „La nivelul USAMV Filiala Călăraşi, fiecare dintre aceşti piloni, într-un fel sau altul, este implementat. Practic este vorba doar de o reîntregire. Pot să spun că nu există foarte mari diferenţe între ceea ce există la momentul acesta şi ceea ce va fi din 2027, anul de finalizare a implementării pilonilor. Ca şi exemplu, pentru studenţi, în lege se prevede că se vor asigura maxim 10 locuri, la nivel de universitate, nu de filiala Călăraşi, pentru persoanele cu dizabilităţi, ceea ce până acum nu exista în legea actuală şi încă 10 locuri pentru elevii care sunt în sistemul social de protecţie. Noi asiguram aceste locuri, dar erau finanţate din veniturile proprii ale universităţii. Iar acum, vor fi finanţate din bugetul de stat. Apoi, va exista noţiunea de buget rural. De exemplu, elevii care vor absolvi un liceu din mediu rural, cum este Borcea sau Dragalina, se pot înscrie la facultate fără a fi nevoie să concureze în fiecare an pentru locurile de la buget. A intrat la buget, rămâne la buget până la finalul celor patru ani de studii”, a mai adăugat directorul Facultăţii de Management şi Dezvoltare Rurală, din cadrul Filialei Călăraşi, a USAMV.
Mihaela DUMITRU