„Politicianul e dator să promită, dar ţeapa asta, dată profesorilor, se tot repetă”

Aşa cum se ştie, anul trecut, cadrele didactice au declanşat o grevă generală în sistemul de învăţământ din România din cauza nemulţumirilor financiare şi a condiţiilor de desfăşurare a activităţii. Acţiunea s-a declanşat, mai exact, în data de 22 mai 2023, derulându-se pe parcursul a trei săptămâni, cu implicarea a 150.000 de profesori şi încă 60.000–70.000 de cadre didactice şi auxiliare. Conflictul s-a încheiat în urma unui acord, garantat la acea vreme de preşedintele României, Klaus Iohannis şi liderii coaliţiei, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă. Anume ca profesorii să beneficieze de o creştere a salariilor de 40%. Însă, încă de la începutul lunii decembrie, au apărut primele semnale că promisiunea nu va fi respectată. Confirmarea a venit de la ministrul Educaţiei Ligia Deca, pentru ca apoi Marcel Ciolacu să anunţe o nouă înţelegere cu sindicatele din Educaţie pe o majorare de doar 20%, în două tranşe, respectiv 13% de la 1 ianuarie 2024 şi alte 7% procente din iunie.
Senatorul ialomiţean Adrian Costea nu a avut încredere în promisiunea Guvernului şi se aştepta ca aceasta să fie încălcată. „Mă aşteptam ca promisiunea să nu fie nesustenabilă, chiar dacă a fost garantată de Guvern. Trebuia încheiată greva, într-un fel. Şi-a fost încheiată politicianist, cu nişte promisiuni pe care sindicatele trebuiau să le vadă că sunt nefezabile. Unde s-a mai văzut o mărire, aşa peste noapte, a unor venituri cu 40%? Greu de crezut. Dacă îşi propuneau treaba asta, o puteau face din 2020, pentru că salariilor profesorilor, din câte ştiu eu, sunt îngheţate cam din 2019-2020. Trebuia făcută o mărire etapizată ca să se ajungă la cuantumul de 40%, propus de ei atunci când au simţit cuţitul la os, cu greva care a durat mai mult de trei săptămâni. Trebuia făcut acest lucru din 2020, puţin, câte puţin, cât permitea bugetul. De aceea zic că a fost clar o promisiune, pentru a încheia o situaţie care putea degenera în anularea examenelor naţionale, îngheţarea anului şcolar. Iar asta putea fi rău pentru elevi părinţi şi deja exista o mare tensiune. Noi trebuie să evaluăm foarte bine ceea ce promit ei şi ce pot pune în aplicare”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, senatorul Adrian Costea, specificând că promisiunea a fost făcută în condiţia în care existau deja nişte probleme structurale. Bugetul nu permitea alte cheltuieli, căci
se înregistra un deficit major. „Trebuia să fim realişti, să ne dăm seama că e o promisiune politicianistă. Politicianul e dator să promită, dar ţeapa asta, dată profesorilor, se tot repetă. Trebuie să punem în loc nişte oameni care sunt conştienţi de ceea ce promit şi garantează”, atrage atenţia parlamentarul.

„Am făcut un sacrificiu ca mandatele lui Iohannis să pară că au produs ceva pentru societate”

A doua păcăleală pe care a primit-o învăţământul a fost cea cu procentul alocat din PIB (Produsul Intern Brut). Astfel, pentru anul 2024, bugetul Ministerului Educaţiei va fi de 57,4 miliarde de lei, potrivit proiectului legii bugetului de stat. Asta înseamnă 3,3% din PIB şi că Guvernul nu va respecta noile legi ale Educaţiei, pentru că nu acordă Învăţământului 15% finanţare din cheltuielile bugetului general consolidat.
Respectarea Legilor Educaţiei ar fi însemnat alocarea a 100,9 miliarde de lei buget pentru componenta Educaţie în 2024, adică dublu faţă de ceea ce s-a dat. „În 2011, procentul era de 6%, o ţintă tot aşa nerealizabilă. Pentru că procentul de 6% din PIB îl vedem în cele mai bogate ţări, în cele nordice. Acum avem o nouă lege care prevede 15% din tot bugetul şi nu a fost respectată niciodată. Referitor la legea veche, un lucru nu a fost subliniat. Specialiştii spun că atunci când faci o lege a Educaţiei, pentru a se cristaliza, trebuie să treacă minim zece ani, adică vreo două promoţii de elevi, ca să existe predictibilitatea sistemului. Zece ani a fost perioada ei de probă şi după 12 ani s-a făcut alta. Asta e o mare problemă. Bine că legea, de anul trecut, reia o mare parte din articole, ceea ce arată că legea din 2011 n-a fost deloc rea. Eu o consider cea mai bună lege a Educaţiei de după 1989. Putea fi amendată şi nu înlocuită. Şi de ce s-a întâmplat acest lucru? Pentru că, în două mandate, preşedintele României nu livrase nimic. Avea şi el Programul România Educată, care trebuia concretizat şi îmbrăcat în forma unei legi, pentru a părea că preşedintele a livrat totuşi ceva. Deci, am făcut un sacrificiu ca mandatele lui Iohannis să pară că au produs ceva pentru societate…Mai avem totuşi nişte perspective cu Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acolo este prins un proiect pentru mobilier şi echipamente, destul de promiţător”, a menţionat senatorul Adrian Costea.

„Cine vorbeşte de performanţă, un fost elev mediocru”

Pe de altă parte, premierul Marcel Ciolacu aşteaptă performanţă după creşterea salariilor profesorilor, cu 20%. Totodată, acesta consideră că statul român şi-a făcut datoria faţă de profesori. „Cine vorbeşte de performanţă, un fost elev mediocru. Au asigurat nişte venituri cât de cât decente, dar nu plăteşti doar salariile în învăţământ, ci şi baza materială. Sunt multe investiţii pe care trebuie să le faci în învăţământ şi abia apoi poţi să ceri performanţă. Învăţământul rămâne o Cenuşăreasă în România, în opinia mea, deoarece cam asta este tendinţa în statele care nu prea ştiu ce-şi doresc. Noi tindem să intrăm într-un club select de state, numit OCDE – Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică, pentru care nivelul învăţământului reprezintă un indicator foarte important. Deci, noi trebuie să ne ridicăm nivelul învăţământului. Ba chiar am putea aplica şi standardele OCDE, testele PISA fiind unul dintre ele. Am făcut parte din Comisia de Politică Externă şi am depus cerere de aderare. A fost la noi, în iunie 2022, dacă nu mă înşel, vicepreşedintele OCDE, care ne-a spus că deja începem o foaie de parcurs pentru aderarea la OCDE. Nu se ştie cât va dura, dar eu zic că încă nu avem ce căuta acolo. Mai ales cu componenta de învăţământ, care e foarte importantă. Studiul OCDE a arătat că, dacă o ţară are mai mulţi absolvenţi de studii superioare, cu atât este mai dezvoltată şi performantă economic. De exemplu, Coreea de Sud are un procent extraordinar de absolvenţi de studii superioare. Partea mai puţin cunoscută este că acolo se manifestă o competiţie foarte dură, cu atâţia absolvenţi de studii superioare. Dar, competiţia asta şi nivelul intelectual al societăţii, creşte inovarea, aduce multe beneficii. Şi noi am crescut mult procentul de absolvenţi de studii superioare, dar destul de nerealist. Hai să zicem că Drept şi ASE sunt facultăţi serioase. Mă refer la cele din cadrul Universităţii Bucureşti, Cluj şi aşa mai departe. În cazul facultăţilor private, unele au scos pe bandă absolvenţi şi le-au făcut un rău acestor oameni, căci nu s-au putut regăsi…Nu cred că ne vrea cineva mulţi şi proşti. Nu cred în conspiraţii. Eu cred că României îi lipseşte o viziune pe termen lung. Nu prea ştim exact ce domeniu să-l punem într-un aspect benefic, pentru a ajunge la nişte performanţe…La noi marea problemă este instabilitatea, inclusiv cu Legea Învăţământului din 2011, cum spuneam. Trebuia să fie în prezent în vigoare, nu abrogată”, a mai adăugat senatorul ialomiţean.

Diana ARON