„Planul Naţional Strategic nu se va mai întinde pe şapte ani, ci doar pe cinci ani”

 • spune secretarul de stat al MADR, Marius Micu • trei Grupuri de Acţiune Locală din Călăraşi vor beneficia de aproximativ 2,7 milioane euro, în perioada 2021-2022

Un subiect de mare interes, la nivel naţional, pentru cei care activează în domeniul agricol, îl reprezintă Planul Naţional Strategic, adică implementarea Politicii Agricole Comune. După cum bine se ştie, în cadrul Trialogului, din care fac parte Consiliul, Comisia şi Parlamentul Europei, s-a stabilit noua Politică Agricolă Comună, în ceea ce priveşte agricultura şi dezvoltarea rurală. Şi, fiecare stat membru trebuie să transpună această Politică Agricolă Comună printr-un plan strategic. În cadrul discuţiilor care au continuat pe mai mulţi ani, s-a concluzionat faptul că va fi nevoie de o perioadă de tranziţie. Dacă iniţial Planul Naţional Strategic se referea la intervalul 2021-2027, s-a decis ca perioada de tranziţie să fie de 2 ani, adică 2021-2022.
Astfel a informat, în cadrul unei conferinţe de presă (ce a avut loc la sediul PNL Călăraşi, în data de 12 noiembrie a.c.), Marius Micu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. „În final, Planul Naţional Strategic nu se va mai întinde pe şapte ani, ci doar pe cinci ani, anume între 2023 şi 2027. Această hotărâre a venit şi cu împărţirea anvelopei totale de bani. Suma este de 22 miliarde de euro, la nivel naţional, iar pentru perioada de tranziţie 2021-2022 sunt alocaţi 6 miliarde de euro. Diferenţa de aproximativ 16 miliarde euro, alocată Planului Naţional Strategic, este pentru 2023-2027. În perioada de tranziţie pe pilonul 2, fonduri europene în agricultură, au mers 3,26 miliarde euro. Perioada de tranziţie a fost finalizată. În sensul că, avem toate măsurile, fie în sesiune de depunere, fie închise. Urmează perioada de contractare, iar diferenţa de bani, de la 3,26 miliarde euro, la 6 miliarde euro, merge în plăţi directe în agricultură, adică în subvenţii. Am vrut să explic contextul, de ce ne aflăm, în luna noiembrie, în perioada de discuţii cu mediul asociativ, adică cu cele mai reprezentative asociaţii, organizaţii şi instituţii, în care dezbatem cum va arăta noul Plan Naţional Strategic. Am început în data de 3 noiembrie aceste consultări şi sunt 2 săptămâni în care zilnic ne întâlnim şi ne vom întâlni cu peste 160 de organizaţii”, a precizat secretarul de stat Marius Micu, specificând că Ministerul Agriculturii şi-a propus ca în luna noiembrie să desfăşoare peste 17 întâlniri cu aceste organizaţii. Scopul acestor întâlniri este ca pentru elaborarea Planului Naţional Strategic să fie luate în considerare şi propunerile fermierilor români. În luna decembrie, va fi publicată prima versiune pe site-ul Ministerului unde, practic, se va da startul unei noi runde de consultări, dar într-un cadru şi mai larg. Toţi actorii implicaţi direct sau indirect, pot veni cu propuneri, în ceea ce priveşte Planul Naţional Strategic.
„După ce vom prelua propunerile, vom finaliza prima formă a Planului Naţional Strategic, care va fi transmisă către Comisia Europeană. Nu ne vom opri însă din dezbatere, pentru că implementarea lui va începe în 2023. Aşa că, mai avem şi prima parte a anului 2022 pentru dezbateri. Noi sperăm ca prin lunile mai-iunie 2022 să avem o formă finală. Apoi, vom aproba actele normative care să stea la baza implementării Planului Naţional Strategic. Trebuie menţionat că 31 decembrie 2021 este termenul de depunere, a primei versiuni, pentru toate statele membre, dat de Comisia Europeană. Însă, la nivelul Consiliului de miniştri, se discută de o prelungire a acestui termen cu trei luni, dat fiind că nici Comisia Europeană nu a terminat de transpus regulamentele. Miniştrii estimează că regulamentele vor fi finalizate undeva în jurul datei de 10 decembrie. Ori timpul, între 10 şi 31 decembrie, este foarte strâns. De aceea, va trebui să ne concentrăm pentru finalizare. În ceea ce priveşte sumele alocate, în acest Plan Naţional Strategic, făcând excepţie perioada de tranziţie, anvelopa este de aproximativ 15,9 miliarde euro, iar ea va fi împărţită pe fiecare pilon în parte. Anume pentru pilonul unu, care înseamnă plăţi directe, adică subvenţii – 9,98 miliarde euro şi pilonul 2, investiţii, respectiv fonduri europene – 5,66 miliarde euro. Distinct de aceşti doi piloni, mai avem un buget care se referă la intervenţiile sectoriale, de 0,26 miliarde euro. Din pilonul 1, 25% din suma amintită va trebui să meargă către eco – scheme, 10% către plata redistributivă şi 15% către sprijinul cu plata.
Din pilonul 2, va trebui să reţinem un procent minim de 35% pentru măsuri de agro-mediu şi bunăstarea animalelor şi minim 5% pentru GAL-uri. Noi vom cere 10,18% pentru GAL-uri, adică am bugetat mai mult decât minimul impus. În ceea ce priveşte Grupurile de Acţiune Locală, am bugetat, pentru perioada 2023-2027, suma de 579 de milioane de euro. Pe lângă aceşti bani, se mai adaugă suma de 128 milioane de euro din perioada de tranziţie”, a mai adăugat secretarul de stat, Marius Micu.
La nivelul judeţului Călăraşi, 3 GAL-uri – Asociaţia Colinele Argeşului, Asociaţia Bărăganul de Sud-Est şi Asociaţia Valea Mostiştei – au beneficiat, în ordinea expusă, de o alocare, în exerciţiul anterior, de 1,8 milioane de euro, 3,8 milioane de euro şi 2,4 milioane de euro. În perioada de tranziţie (2021-2022), acestea mai primesc o alocare suplimentară. Colinele Argeşului vor beneficia de aproximativ 522.000 euro, Bărăganul de Sud-Est – 1,36 milioane de euro şi Valea Mostiştei – 782.000 euro.

Marius BĂDRĂGAN