Planul Național de Combatere a Cancerului trebuie revizuit în ceea ce privește combaterea consumului de tutun

Comunitatea medicală, științifică și academică, implicată în lupta cu efectele consumului de produse din tutun și nicotină a primit cu încredere prevederile noului Plan European de Luptă Împotriva Cancerului, lansat în februarie 2021 de către Comisia Europeană. Unul din pilonii centrali ai acestui plan este reducerea consumului de tutun până la 5% până în anul 2040. De asemenea, Planul European de Luptă Împotriva Cancerului a stabilit modalitățile prin care se va atinge acest obiectiv, constând în aplicarea mult mai fermă a reglementărilor în domeniu și revizuirea celor existente. Aceasta include revizuirea reglementărilor privind publicitatea produselor din tutun și nicotină, a celor legate de fumatul în spațiile publice închise și a regulilor referitoare la taxarea produselor beneficiare actualmente de un regim de taxare inexistent sau preferențial. În luna iulie a anului trecut, Organizația Mondială a Sănătății a prezentat opiniei publice Raportul Global de Progres al Luptei cu Consumul de Tutun. Pentru prima dată, acest raport a inclus date legate de noile produse pe bază de nicotină și riscul produselor respective pentru generația tânără. Directorul OMS a subliniat, astfel, nevoia de reglementări mai ferme, care să prevină inițierea utilizării acestor produse de către copii și tineri, cât și faptul că 84 de țări ale lumii trebuie să adopte o legislație strictă. România, alături de alte 181 de țări ale lumii, este semnatară a Convenției Cadru privind Controlul Tutunului, ratificată prin Legea nr. 332/2005. În octombrie 2018, cea de-a opta Conferință a Părților Convenției Cadru privind Controlul Tutunului a adoptat decizii prin care statele semnatare au ajuns la acordul că reglementările privind produsele din tutun trebuie să fie aplicate în totalitatea lor conform prevederilor tratatului internațional. De asemenea, acestea trebuie extinse la noile produse din tutun, recomandând revizuirea legislațiilor naționale. Cu toate acestea, membrii Inițiativei 2035 Fără Tutun au constatat cu surprindere că varianta de Plan Național de Combatere a Cancerului lansată de curând nu conține nici măcar una dintre măsurile recomandate de către Comisia Europeană sau OMS. Dimpotrivă, planul include întregul capitol de prevenție a factorilor de risc pentru bolile netransmisibile ca fiind abia al treilea obiectiv definit, în condițiile în care prevenția ar trebui să fie prioritară. Mai mult de atât, măsurile propuse (respectiv, promovarea unui stil de viață sănătos, pliante, conferințe) sunt în totală contradicție cu măsurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind eficiente în reducerea consumului de tutun. Există numeroase date științifice ce arată ineficiența lor în condițiile în care sunt abordate izolat de măsurile de reducere a accesibilității și atractivității produselor din tutun. Un alt exemplu concret care arată nevoia de amendare a măsurilor prevăzute în plan este abordarea propusă legată de cancerul bronhopulmonar. Boala se află pe primul loc de ani buni în România la sexul masculin, reprezentând o patologie legată direct de consumul de tutun în peste 90% din cazuri. Din varianta prezentată de plan lipsesc complet acțiuni concrete și dovedite de reducere a consumului de tutun precum: actualizarea legii antifumat cu aspecte care țin de reglementarea tutunului încălzit și țigării electronice, alocarea de fonduri suficiente și extinderea rețelei de cabinete de consiliere a fumătorilor sau introducerea în regim de urgență a atestatului de tabacologie.
Pandemia COVID-19 a afectat în mod disproporționat persoanele care suferă de efectele devastatoare ale fumatului. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, fumătorii prezintă un risc crescut de boală severă în caz de infecție cu virusul SARS-CoV-2. COVID-19 a însemnat peste 40.000 de decese în România într-un singur an. Consumul de tutun înseamnă, în fiecare an, peste 36.600 de decese.
În septembrie 2016, societatea civilă, medicală și academică a României a adus în atenția factorilor de decizie, în prezența și cu susținerea președintelui României, prima strategie națională integrată de reducere a consumului de tutun, 2035 – Prima generație fără tutun din România. Inițiativa este susținută în prezent de peste 350 de organizații neguvernamentale care au semnalat, în repetate rânduri, prevalența consumului de tutun în rândul copiilor români (de exemplu, faptul că 14,6% dintre copiii cu vârste între 13 și 15 ani au declarat că au fumat, iar 8,2% că au folosit țigarete electronice în ultimele 30 de zile). Obiectivul principal al strategiei este reducerea consumului de tutun la sub 5% din populația cu vârste cuprinse între 13-15 ani.

Cătălina GHEORGHE