„Pierdem funcţii, dar câştigăm un viitor pentru generaţiile următoare”

Acum ceva timp, în spaţiul public, a apărut un proiect nou de reorganizare administrativ-teritorială a României, conform căruia judeţele s-ar reduce de la 42, la 12. Proiectul a fost depus în Parlament deja, iniţiativa aparţinându-i deputatului USR, Teodor Benga. În expunerea de motive, care însoţeşte documentul, se arată că în prezent, organizarea administrativ-teritorială a României este mult prea fragmentată, comportă dezavantaje din perspectiva gestionării resurselor, a slabei calităţi a serviciilor publice şi a reducerii disparităţilor zonale existente. În România există în prezent aproximativ 3.000 de comune, multe dintre acestea având o populaţie extrem de redusă. Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna, din judeţul Hunedoara, cu numai 88 de locuitori, conform datelor relevate de Recensământul populaţiei din 2022. Alte comune înregistrează doar câteva sute de locuitori, aspect ce denotă o lipsă de preocupare constantă în ultimele decenii pentru organizarea optimă a teritoriului şi cheltuirea eficientă a resurselor publice, în vederea susţinerii unui aparat administrativ propriu. Stabilirea unei limite minime referitoare la numărul de locuitori – într-o comună la 5.000 locuitori şi într-un oraş la 10.000 locuitori – va avea ca efect reducerea numărului de unităţi administrativ-teritoriale, o reorganizare în unităţi teritoriale de dimensiuni mai mari, fiind benefică pentru eliminarea inegalităţilor de dezvoltare şi distribuire a resurselor. Conform noului proiect, dacă ar fi aprobată o astfel de reorganizare, Călăraşi ar face parte din Judeţul Muntenia Sud, împreună cu fostele judeţe Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.
Un astfel de proiect îi dă speranţe lui Vasile Iliuţă, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, căci o entitate mai mare are acces la resurse mai importante. Iar decalajul dintre judeţe, va scădea considerabil. „Este un proiect care trebuie să ne dea speranţe, pentru că o entitate mai mare are acces la resurse mai semnificative. Iar decalajul dintre ce se întâmplă acum în judeţul Ilfov, comparativ cu Călăraşi, se va diminua şi vom avea o economie mai puternică. Este clar că se va crea o zonă metropolitană şi vom avea o economie comună. Vom câştiga cu toţii, chiar dacă vom pierde funcţii administrative. Chiar dacă îmi pierd funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, nu e supărare. Pierdem funcţii, dar câştigăm un viitor pentru generaţiile următoare. Eu consider că nu se vor desfiinţa Consiliile Judeţene, căci acestea deţin astăzi un patrimoniu, arhive care trebuie să fie funcţionale pentru viitor. Cred că o parte din personalul Consiliului Judeţean va fi relocat”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, Vasile Iliuţă, specificând că Direcţia de dezvoltare, Contabilitatea ar trebui relocate. Apoi, urbanismul trebuie să rămână la CJ şi alte zone care sunt în legătură directă cu cetăţeanul. Ideal ar fi să rămână un vicepreşedinte, care să coordoneze, direct, parte din activitatea de funcţionare. De exemplu, spitalele, care sunt astăzi în subordinea CJ, trebuie gestionate de către cineva. Nu pot fi gestionate regional mai bine, decât ar fi de pe plan local. „Cred că voi face propuneri, atunci când va veni momentul, ca la judeţele care vor fi incluse într-o zonă mai mare, regională, să rămână un vicepreşedinte cu anumite zone de funcţionare pentru cetăţeni. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Biblioteca Judeţeană, Centrul Judeţean de Cultură, Muzeul, trebuie să le aibă Consiliul Judeţean în continuare, având un conducător, la nivelul judeţului Călăraşi”, a punctat Vasile Iliuţă.
Stabilirea unei limite minime referitoare la numărul de locuitori – într-o comună, la 5.000 locuitori, nu i se pare însă oportună. În opinia sa, o localitate ar trebui să aibă minim 3.000 locuitori. Trebuie mers pe nişte grade de competenţă. „Eu mă uit astăzi la judeţul Călăraşi şi văd că avem localităţi cu sub 1.000 locuitori, altele până în 2.000 locuitori. Aceste localităţi trebuie comasate cu cele mai mari sau unim două localităţi mai mici şi facem una cu peste 3.000 locuitori. La o comună cu peste 3.000 de locuitori, lucrurile sunt mult mai benefic de gestionat. Pentru că există suficient teren agricol, pot fi colectate taxe şi impozite mai mari, aşa încât, lucrurile să funcţioneze. Iar în privinţa primarilor, care vor rămâne şi ei fără funcţii…Nu cred că primarii trebuie să se supere. Cei care au localităţi mici trebuie să-şi dea seama că lucrurile sunt destul de complicate, fiindcă astăzi abia reuşesc să adune fonduri pentru a-şi lua salariile la nivelul administraţiei locale. Având o administraţie mai mare, e clar că şi administraţia aceea se va comasa. Şi, mai avem o problemă: lipsa de specialişti în administraţiile locale. Au îmbătrânit majoritatea foştilor secretari, contabili şi am rămas fără personal pregătit profesional în administraţie. Nu orice contabil se pricepe să facă şi administraţie locală, pentru că aici intervine o experienţă, o recunoaştere în sistem, Trezorerie, agenţi economici. E destul de dificil şi cred că toate lucrurile astea vor fi benefice în localităţi”, a subliniat preşedintele Iliuţă.

„Nu poţi să rămâi în administraţie, atâta timp cât nu mulţumeşti cetăţeanul”

În general, oamenii simpli manifestă o acută lipsă de încredere în autorităţi. Oamenii nu mai au aşteptări, nu mai cred în ceea ce spun acestea că vor face. Referitor la acest aspect, preşedintele Vasile Iliuţă spune că de vină este comportamentul faţă de ei. „Situaţia s-ar schimba, dacă oamenii ar fi conştienţi că administraţia s-ar comporta civilizat şi i-ar respecta, căci ei sunt plătitorii de taxe şi impozite. Eu, de când am câştigat primul mandat de primar, mi-am dat seama că am intrat într-o altă lume, una a responsabilităţilor fantastice. Cel care îşi asumă funcţia de primar, să conducă o administraţie locală, trebuie să fie foarte ferm şi corect. Eu le-am spus celor cu care am colaborat: Dacă v-a reclamat de două ori câte un cetăţean, la a treia reclamaţie, plecaţi! Nu poţi să rămâi în administraţie, atâta timp cât nu mulţumeşti cetăţeanul. El nu vrea mult, decât să fie lămurit, să ştie ce are de făcut. Trebuie să vorbim cuviincios, să respectăm cetăţenii, ca să putem să vrem o funcţie în administraţie. Este greşit să venim în administraţie, să vrem beneficii, salarii şi o poziţie socială, dar să nu ştim să conducem o echipă şi să nu-i respectăm pe cei din jur. De aceea cetăţenii nu au încredere în noi. Şi eu fac parte din administraţie. Dar, întotdeauna, cine vine la mine e primit, stau de vorbă şi ascult toate problemele pe care cetăţenii mi le aduc la cunoştinţă. Cred că şi mediul privat m-a clădit ca om care trebuie să ştiu ce caut pe un scaun. În primul rând, trebuie să ştii să formezi o echipă şi cum s-o conduci. Când am ajuns în administraţia locală, la început am făcut şi greşeli. Am crezut că e la fel ca la privat, dar este mult mai greu în administraţie. La privat, dacă nu funcţionează ceva, elimini partea respectivă şi mergi mai departe. Pe când, în administraţie, intervine legea funcţionarului public şi altele o mie de probleme pe care le poţi avea. Trebuie să găseşti soluţii, să-i convingi pe cei din subordinea ta că drumul pe care tu mergi este unul demn de urmat şi în folosul cetăţenilor…Dacă din promisiunile pe care le facem la patru ani, se respectă măcar jumătate, eu cred că cetăţenii şi-ar schimba atitudinea faţă de politicieni. Românii sunt supăraţi şi pe bună dreptate, căci poate uneori, când au avut contact cu administraţia locală, nu au fost respectaţi şi li s-a vorbit necuviincios. Iar omul respectiv îşi varsă nervii pe toţi politicienii, căci este îndreptăţit să facă lucrul acesta, atâta vreme cât nu a fost respectat…Şi eu sunt astăzi complice la toate lucrurile acestea, căci dacă un primar de-al meu n-a vorbit cuviincios şi cineva vine şi-l reclamă, pun mâna pe telefon şi discut problema pe care cetăţeanul mi-a sesizat-o. Şi, nu a fost o singură dată, ci de «n» ori reclamaţii asupra primarilor din echipa PSD, eu fiind preşedintele partidului. Încerc să corectez aceste lucruri, care apar la mine. Bineînţeles că dacă greşeşti de mai multe ori faţă de cetăţean, acesta te va spune în comunitate că nu dai dovadă de respect. Şi eu sunt convins că în mandatul următor, acei oameni care nu şi-au respectat comunitatea, mai au puţine şanse de a câştiga un nou mandat de primar”, a mai adăugat preşedintele CJ Călăraşi.

Ramona BUTNARIU