Peste 63.000 de pensionari, la finalul lunii aprilie, în judeţul Călăraşi
Instituţia Prefectului Judeţului Călăraşi informează că, la sfârşitul lunii aprilie 2022, numărul total al pensionarilor din judeţ a fost de 63.331 persoane. Din total, 92,85% erau pensionari de asigurări sociale de stat (58.809) şi 7,15% pensionari agricultori (4.522 de persoane). Din numărul total al pensionarilor de asigurări sociale de stat cu pensie anticipată şi pensie anticipată parţială, femeile reprezentau 0,08%.
La sfârşitul lunii aprilie 2022, 58.809 persoane beneficiau de pensie, din care 75,63% beneficiari pensie pentru limită de vârstă, 0,18% beneficiari pensie anticipată, 1,86% beneficiari pensie anticipată parţială, 8,9% beneficiari pensie de invaliditate şi 13.4% pensie de urmaş.
În prezent, la nivelul Uniunii Europene, populaţia în vârstă de peste 60 de ani se măreşte cu aproximativ două milioane de persoane anual, o creştere dublă faţă de cea înregistrată la sfârşitul anilor 1990 şi începutul anilor 2000. Pe termen lung, în Uniunea Europeană, se preconizează o creştere cu aproximativ patru ani a speranţei de viaţă la 65 de ani, de la 17,9 ani la bărbaţi şi 21,2 ani la femei în anul 2015, la 22,4 ani şi, respectiv, 25,6 ani în 2060.
Pretutindeni în Uniunea Europeană femeile încasează pensii mai mici decât bărbaţii, în medie cu 36% mai reduse. În 2021, la nivelul statelor membre, decalajul de pensii între bărbaţi şi femei, în rândul persoanelor din grupa de vârstă de 65-79 de ani, se situa între un minim de 1,8% în Estonia şi un maxim de 48,7% în Cipru. Aceste decalaje sunt, în principal, consecinţa diferenţelor de gen din sfera drepturilor de pensie obţinute pe baza veniturilor înregistrate din munca cu forme legale, adică femeile au câştigat salarii mai mici şi au avut vieţi profesionale mai scurte decât bărbaţii, cu o prevalenţă mai mare a muncii cu fracţiune de normă.
Anul trecut, 14,7% dintre persoanele în vârstă de cel puţin 65 de ani erau expuse riscului de sărăcie, faţă de un procent de 17,9 înregistrat pentru restul populaţiei. În medie, la nivelul UE profunzimea sărăciei pentru persoanele în vârstă de cel puţin 65 de ani era de 16,5%, în 2020.
Chiar dacă pensiile constituie principala sursă de venit pentru europenii vârstnici, nivelul de trai la vârste înaintate depinde şi de alţi factori, precum deţinerea unei locuinţe, a unui patrimoniu financiar, accesul la alte prestaţii (subvenţii pentru locuinţe sau încălzire), alte servicii, precum şi posibilităţile de încadrare în muncă. De asemenea, este important să se evalueze în ce măsură venitul din pensie le permite pensionarilor să îşi satisfacă în mod adecvat nevoile generale dar şi pe cele de asistenţă medicală, de servicii sociale şi de îngrijire pe termen lung, care cresc odată cu înaintarea în vârstă.
Durata perioadei de pensionare este corelată cu sustenabilitatea, deoarece cu cât durata este mai mare, cu atât mai însemnate sunt costurile acesteia. În UE, la nivelul anului 2021, s-a estimat că această durată variază între 16,5 ani în România şi Bulgaria şi 24,5 ani în Franţa.
Ramona BUTNARIU