Pentru al doilea an, la rând, bugetul municipiului Slobozia este pe deficit şi cu unele investiţii umflate!

Proiectul de buget al municipiului Slobozia pentru anul 2022 a fost prezentat, ca de fiecare dată, în cadrul unei dezbateri publice, de către actualul primar, Dragoş Soare. Toate bune şi frumoase, dar, pentru al doilea an la rând, suma prognozată cheltuielilor o depăşeşte pe cea a veniturilor. Bugetul propus pentru venituri este în cuantum de 180.909.169 lei, iar la cheltuieli – de 187.970.649 lei, adică un deficit de 7.061.480 lei. Un alt aspect, care lasă loc de întrebări, este excedentul de 31 milioane lei, bani rămaşi necheltuiţi anul trecut. Apoi, faptul că pe lista de investiţii apar sume total umflate, pentru nişte chestii banale, în loc ca banii să fie alocaţi altor proiecte serioase, cu adevărat necesare comunităţii.

Dezbaterea publică a proiectului de buget a avut loc, mai exact, miercuri, 9 februarie a.c., la Casa de Cultură a Municipiului Slobozia (Cinema Galax), cu participarea autorităţilor locale, şefi ai direcţiilor subordonate Primăriei, reprezentanţii mas mediei locale şi alte persoane interesate.

Primarul Dragoş Soare a ţinut, în primă fază, să aprecieze faptul că, în sfârşit, se munceşte în echipă. „Este extrem de important să începem cu dreptul. Pot să vă spun că anul acesta a fost o muncă de echipă şi mulţumesc celor care au participat la constituirea acestui buget. Anul trecut nu a fost muncă de echipă, ci o luptă în echipă sau o luptă de a încerca să se construiască o echipă. Cred că anul acesta avem paşi în faţă, făcuţi pentru a scrie un buget cât mai simplu şi clar, cât mai util pentru comunitatea noastră. Obiectivul nostru este creşterea calităţii vieţii în acest oraş. Şi, aici avem foarte multe componente: economică, socială, infrastructură, educaţie, cultură. Iar instrumentul prin care putem face acest lucru este bugetul. La partea de venituri, vedem o creştere faţă de anul trecut. Este important să luăm în calcul că raportarea se face la execuţia anului trecut, nu la propunerile de buget. Execuţia anului trecut este mai mică decât ceea ce ne-am prognozat, din varii motive. Sunt obiective pe care nu ni le-am putut atinge. Nu din rea credinţă, nu din chestiuni manageriale, ci efectiv din cauza procedurilor. Noi, anul trecut, am avut un buget votat la 27 aprilie. Şi, tot ce înseamnă proceduri a reprezentat un proces destul de alambicat. Mă refer la procedurile de licitaţie, achiziţie şi nu mai vorbim de contestaţii. Legat de iluminatul public, de exemplu, de 3 luni de zile suntem în contestaţie după contestaţie”, a precizat primarul Dragoş Soare.
În ce priveşte bugetul, într-adevăr, în proiect apare o diferenţă de 7 milioane de lei între bugetul de venituri şi cel de cheltuieli. Dar, edilul speră ca pe parcursul anului să aibă loc rectificări pozitive şi să se poată interveni asupra bugetului local, aşa încât veniturile să fie mai mari. „Vedem că este o diferenţă de 7 milioane de lei pe care o avem între bugetul de venituri şi cel de cheltuieli. Pot să spun că, în momentul de faţă, pornim cu un excedent bugetar de 31 de milioane de lei. Dacă la nivelul anului 2021 am avut un excedent bugetar de 1.400.000 de lei, la ora asta avem un excedent bugetar de 31 de milioane de lei. Este un excedent fantastic care arată că am gestionat cum trebuie resursa financiară. Pe de o parte, aceşti bani vor fi folosiţi pentru proiectele de dezvoltare. Mai avem şi o sumă de 3 milioane de lei în acest buget de cheltuieli, care este în fondul de rezervă. Am luat 7 milioane de lei din excedentul bugetar ca să putem asigura bugetul de cheltuieli, iar în urma acestei distribuiri mai avem un excedent 24 de milioane de lei, bani care vor fi distribuiţi în perioadele următoare, după ce toate proiectele pe care noi le avem în derulare – SF, DALI, documentaţii tehnice – vor ajunge să-şi producă efectele. Atunci vom pune bani efectiv pentru execuţia acestor obiective. Principala direcţie este infrastructura. Dacă ne dorim un oraş evoluat, nu putem fi evoluaţi prin praf, noroi, fără canalizare, fără apă curentă, iluminat public. Deci, mare parte din aceşti bani, din excedent, se vor duce către zona de infrastructură. De asemenea, vedem că din bugetul propriu avem o sumă de 16 milioane de lei pentru partea de dezvoltare, dublă faţă de anul trecut. Obiectivele noastre sunt să schimbăm raportul dintre cheltuielile de funcţionare şi cele de dezvoltare…
Avem în momentul de faţă o creştere cu 24% a secţiunii de funcţionare. Asta înseamnă că toate cheltuielile, tot ce înseamnă servicii publice – de la salarii, până la iluminatul public, măturatul stradal, toate bunurile şi serviciile care se consumă de către Primărie, învăţământ şi entităţile subordonate – se regăsesc în acest buget. Faptul că am majorat acest buget de funcţionare, nu înseamnă că am crescut neapărat cheltuiala fără rezultat. În ce priveşte cheltuielile de personal, avem o reducere în urma reorganizării aparatului administrativ. Aceşti bani economisiţi au fost redirecţionaţi către creşterea salariilor în DADP, instituţia care, la ora aceasta, are în atribuţii să facă tot ce trebuie în Slobozia: asfaltări, reparaţii, întreţinere locuri de joacă, trotuare şi multe altele. Am crescut bugetul destul de mult, pe bunuri şi servicii, pentru că ne dorim să avem o capacitate superioară de întreţinere a oraşului. Anul trecut am rămas fără ciment şi fără multe chestii. Nu mai vreau să se întâmple acest lucru”, a informat Dragoş Soare, specificând că pe partea de cheltuieli de bunuri şi servicii s-a intervenit consistent cu fonduri pentru şcoli, drumuri, spaţii verzi, parcuri, locuri de joacă, iluminat, încălzire şi alte necesităţi. De asemenea, prin programul Elena, în colaborare cu Consiliul Judeţean, au fost introduse, în zona de eligibilitate, câteva unităţi şcolare, corpuri de clădire din Slobozia. Cam 50%, din bugetul care se va trece pe acest program, va veni la Slobozia.

Secţiunea de dezvoltare şi investiţii

La secţiunea de dezvoltare, în bugetul pe 2022, sunt prinse peste 78 de milioane de lei, respectiv 16 milioane de lei din fonduri proprii şi 62 de milioane de lei, din fonduri europene. Alesul local subliniază că provocarea anilor viitori este să se pregătească proiecte pentru a fi accesaţi banii europeni, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Programul Naţional „Anghel Saligny”, ADR Sud-Muntenia, în cadrul noului exerciţiu financiar, Agenţia Fondului de Mediu.
„Discutăm de foarte mulţi bani pe care îi putem atrage. La ora asta avem făcute cadastre sau sunt în lucru, pentru ce înseamnă locuinţe de tineri, drumuri, noua centură, centura de Nord şi drumul de legătură între Slobozia Nouă şi Slobozia. Vorbim de cele 11 proiecte prin fonduri europene care sunt interconectate, discutăm de mobilitate urbană, trafic, management, biciclete, staţii de încărcare şi aşa mai departe. Plus, proiectele de anul trecut cu care continuăm – Amenajare loc de joacă Cartier Bora, extindere reţele de utilităţi în cartierul Gării Noi, alimentare cu apă, canalizare; Reabilitarea funcţională a Pieţei Revoluţiei. Aici, suma pentru proiectul tehnic este destul de consistentă, de 118 milioane de lei. Interesul nostru nu este să folosim şi să cheltuim, ci să facem intrarea în parcare şi parcarea funcţională. Vom face această investiţie etapizat. Vrem să continuăm investiţiile şi pentru ultimele 5 puţuri pe care le avem. Deci, încercăm să facem paşi în această direcţie. Cu staţia de osmoză, suntem în procedură de proces civil. Avem reprezentare externă ca şi avocat. Suntem la nivel de expertiză şi mergem mai departe… Cu staţia de epurare, ne plângem şi ne-am plâns de ani de zile că miroase în oraş. Miroase în oraş, din cauza unor agenţi economici care nu respectă ce au de respectat şi am luat atitudine. Mai avem încă de pus presiune pe ei până să termine cu problemele. Dar, avem şi la staţia noastră de epurare nişte probleme. Vom pune copertine, astfel încât mirosul să fie ţinut acolo fizic. Este o primă etapă…Mai avem prinsă ca investiţie modernizarea şi extinderea Şoselei Nordului, zona cu cel mai mare potenţial de dezvoltare…Ce n-avem în această listă – o scăpare a noastră – e un Plan Urbanistic General. Este cea mai complexă lucrare ce desemnează modul în care se dezvoltă oraşul. Am stat suficient de mult, am aşteptat, analizat, iar acum îl avem în licitaţie şi o să apară în listă. Planul Urbanistic General e certificatul sau buletinul acestui oraş, căci este extrem de important să gândim foarte aplicat”, a completat primarul Dragoş Soare.

„Îl respect pe domnul primar Soare şi e inadmisibil ca cineva să-şi bată joc de el”

Fostul primar al municipiului Slobozia, Gabi Ionaşcu a avut şi el curiozitatea să se uite pe proiectul de buget. Şi, în opinia sa, parcă e făcut în bătaie de joc. Cei care cunosc cum se construieşte un buget, îşi pot da lesne seama că, din bugetul municipiului, lipsesc nişte sume. Apoi, în lista obiectivelor de investiţii, a scris cineva care habar n-are de diferenţa între creditul de angajament şi creditul bugetar. „Nu se poate ca sumele să fie egale. Când vorbim de credite de angajament, vorbim deja şi de împrumuturi care intră în cifra respectivă. Îmi pare rău să spun vorbele acestea, dar îl respect pe domnul primar Soare şi e inadmisibil ca cineva să-şi bată joc de el. Deci, în primul şi primul rând, el trebuie să aibă opinii asupra bugetului. Trebuie să spună: Domnule, acesta este bugetul pe care vi-l propun, de asta nu facem asfalt şi facem spital şi aşa mai departe. E o chestiune care ţine de imaginea şi obligaţia secretarului unităţii administrativ teritoriale. Cred că el este vinovatul. Dincolo de observaţia vizavi de conţinutul documentelor, am întâlnit un paradox, care pe mine mă şochează. Este al doilea an în care bugetul municipiului Slobozia e întocmit pe deficit bugetar. Dar nu acesta e paradoxul cel mai mare, căci, într-adevăr, poţi să prevezi cheltuieli şi le recuperezi în viitor. Nu asta este problema, ci că la sfârşitul anului se repartizează un excedent bugetar de 31,3 milioane de lei, care nu apare în proiectul de buget. Deci, cheltuieli neefectuate anul trecut. Este surprinzător, mie niciodată nu mi-a rămas vreun ban necheltuit. Deci există o rectificare bugetară la sfârşit de an, de vreo 10 milioane lei, la care în luna ianuarie 2022, din reportul din anul trecut, se virează o sumă de la un capitol la altul, ca urmare a economiilor de anul trecut. Ori, acum nu apar nicăieri. Dar orice excedent bugetar din anul precedent se transferă în veniturile anului următor şi aceşti bani nu apar în buget. Bugetul este generos din punctul meu de vedere, adică 187 milioane lei. Dar, când ne uităm la capitolul de cheltuieli, vom constata cum cheltuielile de personal ale unităţii administrativ teritoriale, sunt în procent de 25%. Deci, asta înseamnă ceva. Ori sunt tăietori de frunze la câini şi tot felul de politruci rămaşi de la o administraţie la alta pe acolo, care consumă fond de salarii ori este supra-normat ori sunt incompetenţi. Şi, această incompetenţa îl determină pe primar să o suplinească prin numărul de angajaţi. Am mai remarcat, cu mâhnire, un lucru. Dacă eu ajunsesem la performanţa de 42% din resursele bugetare – mă refer la veniturile proprii – să mobilizez pentru dezvoltare, pentru investiţii… acum asistăm, la al nu ştiu câtelea an, la o umilă repartiţie de numai de 8% din totalul veniturilor bugetare, din veniturile proprii. Mai sunt acolo nişte sume prinse şi mă bucur că domnul Soare a reuşit o astfel de performanţă. Sunt nişte proiecte de finanţare din fonduri nerambursabile, de 62 de milioane de lei. Probabil că sunt şi de la vechea administraţie, de la Mocioniu, că de la Stoica nu a rămas nimic decât groapa”, a punctat Gabi Ionaşcu.

„Din punctul meu de vedere, bugetul pe anul acesta este generos ca valoare, dar are nişte hibe”

Un alt aspect, asupra căruia Gabi Ionaşcu vrea să-i atragă public atenţia primarului Dragoş Soare, se referă la lista de investiţii. Este vorba de nişte dotări independente la o serie de unităţi de învăţământ care sunt exagerate ca sume alocate. Bunăoară la Grădiniţa cu program prelungit „Junior” este prinsă suma de 8.000 lei, pentru două camere de luat vederi; la Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” -15.000 lei pentru două imprimante; la Grădiniţa Voinicelul – 11.000 lei pentru o imprimantă multifuncţională; montare senzori de fum şi alarmă incendiu Corp A,B,C şi cantină – 50.000 lei. „În lista de investiţii sunt sume mărunte, dar foarte importante, din punctul meu de vedere. Nu mai vorbesc de cuc-urile ce i-au rămas actualului primar, cu pistele de biciclete, trotinete, tot felul de minuni ce mănâncă o grămadă de bani, atât din resursele proprii, cât şi de la Uniunea Europeană, cu care se puteau face lucruri mult mai utile. Dau nişte exemple de cuc-uri de genul acesta, legate de nişte dotări independente la nişte şcoli. Anume dotări independente cameră de luat vederi, 2 bucăţi. În lista de investiţii sunt prinse cu suma de 8.000 lei. Deci, o cameră din aceasta pentru un sistem de supraveghere are un preţ cuprins între 100 şi 200 lei, maxim 250 lei. Cum l-a lăsat inima pe cel care i-a cerut primarului să prevadă suma aceasta de 8.000 lei, pentru două camere? Şi mai sunt cuc-uri de genul acesta. Este păcat. Nu ne pricepem la toate, dar primarul Soare trebuie tratat cu respect, nu să-şi bată joc de el. Un alt exemplu, ceva de speriat… La Şcoala Gimnazială Gheorghe Lazăr sunt prinse două imprimante care costă 15.000 lei. Păi o imprimantă costă 2 sau 3 mii de lei, cel mult 4.000 lei. Păi, până la 15.000 lei? Unde sunt banii? Cum îşi permite cineva să-i facă o astfel de propunere primarului? Aici trebuie să-i ia pe toţi la scuturat, să se uite pe listă dumnealui, căci îl priveşte. Mai pot da nişte exemple: montare senzori de alarmă. Este vorba de nişte senzori de fum. Te cruceşti la o asemenea sumă. Este de 50 mii lei. Asta în condiţia în care un senzor, cu sârmă cu tot, nu ştiu dacă trece de 400 lei, dusă pe 1 km sârma respectivă de alimentare a unui senzor, să-l pui într-o centrală. Adică, sunt mulţi bani şi multe cuc-uri făcute pe aici. Sunt nişte documentaţii DALI, de avizare, de obţinere a unor avize la lucrări de construcţii şi acolo apar nişte sume de te cruceşti, de 150 mii, de 200 mii lei. Aşa ceva nu se poate. Cum poate să coste 150 mii lei o documentaţie de aviz? Râd şi curcile de treaba asta. Astea sunt, în opinia mea, părţile negative. Mai sunt câteva lucruri de menţionat. Eu nu mai sunt primar din 2012, sunt zece ani şi nici acum nu s-a terminat la copiii cărora le-au dat locuri de casă la Gara Slobozia Nouă. E jignitor. Sistemul de canalizare la Slobozia Nouă, început de mine, nici acum nu l-au terminat. În Bora, n-au terminat. E surprinzător şi noi cumpărăm imprimantă sau sistem de supraveghere, 2 camere de luat vederi cu 8.000 de lei. Este grav lucrul acesta. Sunt chestiuni şi l-aş ruga pe domnul primar să-i ia puţin de ciuf pe cei care-i înşală buna credinţă. Sunt convins că nu se ocupă domnul Soare de aşa ceva, că nici eu nu mă ocupam. Dar, aveam nişte oameni de ispravă pe care mă bazam. Erau într-adevăr profesionişti. Deci, repet, din punctul meu de vedere, bugetul pe anul acesta este generos ca valoare, dar are nişte hibe. În primul rând, de formă. Cine l-a întocmit, se vede că este lipsit de profesionalism. În al doilea rând, intervine o altă chestiune care ţine de imagine. Imaginea domnului Soare, trebuie să iasă în evidenţă, pentru că el propune HCL, face expunerea de motive şi lipseşte din site-ul respectiv motivarea, de ce a propus aşa ceva. Iar asta este un fel de dat la o parte şi nu ştiu cine face lucrul acesta. Al treilea lucru vizavi de buget, pe care vreau să-l menţionez, se referă la banii pentru infrastructura rutieră. Deocamdată sunt extrem de puţini, undeva la câteva procente din fondul de investiţii. Să se aloce un procent de 8% pentru investiţii din bugetul local, o sumă atât de mică, este inadmisibil. Municipiul oferă totuşi o sumă întreagă de servicii celorlalte comunităţi din jurul său. El este generatorul, polul de dezvoltare şi atunci evident că atunci când ajungi într-o astfel de comunitate trebuie să strălucească ceva pe acolo”, a mai adăugat Gabi Ionaşcu.
Un alt aspect asupra căruia primarul Dragoş Soare ar trebui să mediteze este acela că în bugetul pe 2022 nu există niciun fel de acţiune care să vizeze neutralitatea climatică. Sunt nişte proiecte de asociere privind anveloparea termică şi aşa mai departe, dar asta nu se rezumă numai la atât. „Este vorba de trafic, pe unde creezi perdele de vegetaţie ca să îmbunătăţeşti absorbţia gazelor cu efect de seră… Deci sunt o serie întreagă şi scrie în documente. Nu trebuie să le spun eu, dar sunt atâtea proiecte europene. Mai ales PNRR-ul este unul generos, din punctul acesta de vedere, dar trebuie rezolvate lucrurile acestea. Deci sunt chestiuni de natură strategică, precum economia la energie. De ce nu se face un proiect pe energie solară pentru instituţiile care funcţionează pe timp de zi, cum a încercat Moraru la Amara? Pentru prepararea apei calde, cum făcusem eu la o parte din licee şi la sala de sport… Poţi să faci lucruri din acestea, unde să mai economiseşti bani. Acestea sunt doar câteva lucruri. Lipsa de viziune este una evidentă. Când faci un studiu de fezabilitate, trebuie să fie pentru un proiect care vizează viitorul. Din nefericire, noi cumpărăm cu 8.000 lei două camere de luat vederi, care se pun sub streaşina casei. Şi nu sunt proiecte care să vizeze viitorul. Eu nu vorbesc pentru mine, ci pentru cei care rămân acolo, vor să îşi întemeieze familii, să moştenească Slobozia”, a concluzionat Gabi Ionaşcu, fost primar al municipiului, consilier local şi senator.

Marius BĂDRĂGAN