Orice act sexual cu un minor sub 16 ani va fi considerat viol
Actele sexuale desfăşurate cu un minor, având vârsta sub 16 ani, vor fi considerate viol, indiferent dacă a existat sau un acord exprimat din partea acestuia. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi Codului de procedură penală, care prevede această modificare, a primit aviz favorabil de la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. Următorul pas este votul final în cadrul şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor. Întrucât activitatea parlamentarilor a reînceput la 1 februarie, World Vision România şi VeDem Just a solicitat urgentarea votului, având în vedere că o serie de prevederi importante vor proteja victimele prin această lege. Mai mult, World Vision România realizează în această lună, în parteneriat cu Consiliul Naţional al Audiovizualului şi cu Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, din cadrul Universităţii din Bucureşti, o serie de webinarii pentru a-i ajuta pe jurnalişti şi pe studenţii la jurnalism să relateze despre abuzurile sexuale cu minori, astfel încât să vizibilizeze comportamentele abuzive, dar în acelaşi timp să respecte demnitatea victimei. În urma acestor webinarii, fundaţia va realiza un ghid pentru jurnalişti care va cuprinde atât surse pentru documentare, un set de reguli, principii de bază şi exemple de bune practici. Acţiunea face parte din proiectul JUSTinACT, derulat de World Vision România în parteneriat cu asociaţiile Vedem Just şi Ecpat Norvegia, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
În absenţa validării prevederii mai sus menţionate, instanţele vor judeca în continuare un caz de abuz sexual cu minor ca fiind un act realizat cu consimţământ din partea copilului, nu viol. Această teribilă realitate este valabilă chiar şi când vorbim de copii de 11 ani. Atât avea o fetiţă când a fost violată şi în cazul căreia procurorii şi judecătorii care au analizat cazul au considerat că minora a acceptat în cunoştinţă de cauză să întreţină relaţii sexuale cu un adult. Drept urmare, infracţiunea a fost considerată drept act sexual cu minor, nu viol. Doar după ce familia fetei a mers la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), instanţele din România l-au condamnat pe agresor pentru viol. România a fost condamnată la CEDO de patru ori în ultimii şapte ani pentru slaba investigare a cazurilor de abuz sexual în care victimele sunt minori, potrivit VeDem Just. Ultima condamnare a fost anul trecut.
Câteva dintre modificările propuse de proiectul de lege
Legislaţia în vigoare prevede că actele sexuale (care includ penetrare) cu un minor fără acordul lui sunt considerate viol, iar pedeapsa este închisoare între 7 şi 12 ani. Celelalte raporturi sexuale, unde procurorii şi judecătorii consideră că există acord din partea minorului sub 16 ani, sunt încadrate la act sexual cu minor, iar pedepsele sunt mai mici: între 1-5 ani (dacă victima are între 14 şi 16 ani), respectiv între 2 şi 9 ani (pentru victima mai mică de 14 ani). Rareori instanţele din România pronunţă pedepse maxime în asemenea cazuri.
În proiectul de lege amintit, toate actele sexuale (anal, oral, cu penetrare vaginală sau de alt tip) cu un minor sub 16 ani vor fi considerate viol, indiferent dacă a fost sau nu exprimat un acord din partea copilului. Pedepsele prevăzute sunt între 7 şi 12 ani de închisoare (dacă se constată că victima şi-a dat acordul), respectiv între 8 şi 15 ani închisoare (dacă victima nu-şi dăduse acordul). Va fi pedepsit penal inclusiv minorul care are peste 14 ani şi violează un alt minor. Dacă fapta minorului are loc însă cu acordul victimei sub 16 ani şi diferenţa de vârstă dintre autor şi victimă nu depăşeşte patru ani, fapta nu se pedepseşte.
Totodată, cresc pedepsele pentru agresiune sexuală (act sexual care nu include penetrare). În prezent, actele sexuale fără penetrare cu un minor sub 16 ani, care se desfăşoară fără acordul său, sunt pedepsite cu între 2 şi 7 ani de închisoare, iar cele cu acordul său sunt sancţionate cu închisoare între 2 luni şi 3 ani (dacă victimele au între 14 şi 16 ani), respectiv între 1 şi 5 ani (dacă victima are mai puţin de 14 ani). În noua lege care va fi votată, se vor considera agresiuni sexuale toate actele sexuale fără penetrare, indiferent dacă victima şi-a exprimat acordul sau nu. Pedeapsa va fi între 3 şi 10 ani de închisoare.
Orice mesaj cu tentă sexuală transmis către un minor sub 16 ani va fi corupere sexuală. Potrivit noii legi, orice tip mesaj transmis către un minor cu vârsta sub 16 ani cu scopul de-al incita să comită un act sexual asupra sa ori împreună cu altă persoană se va încadra la infracţiunea de corupere sexuală a minorului. În prezent, această infracţiune vizează doar mesajele trimise către copiii sub 14 ani. Pedeapsa pentru această infracţiune va fi între 1 şi 5 ani de închisoare.
Un mesaj prin care i se cere unui minor să transmită fotografii şi filmuleţe cu el în ipostaze sexuale va fi încadrat la infracţiunea de pornografie infantilă. Pedeapsa va fi închisoare între 6 luni şi 3 ani.
Mai mult de un sfert dintre elevii de gimnaziu şi liceu chestionaţi de World Vision România declară că li s-au cerut fotografii nud, iar un procent identic spun că le-au fost trimise astfel de fotografii. Aceleaşi date arată că peste 17% dintre adolescenţi au fost atinşi într-un mod care i-a făcut să se simtă inconfortabil, în cele mai multe cazuri de către colegi.
În ultimii opt ani, 1.885 de fete şi 202 băieţi au fost victime ale infracţiunilor de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor, în care autorul era un membru de familie, potrivit datelor transmise de Poliţia Română la solicitarea Reţelei pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei împotriva Femeilor. „Cu toţii am asistat la relatări absolut tulburătoare din partea jurnaliştilor şi ONG-urilor despre modul în care unele Instanţe judecă abuzurile sexuale în care sunt implicaţi minori. Nu trebuie să mai permitem niciodată unui procuror sau judecător să învinuiască copiii-victime, în special fetiţele. Este îngrozitor că în faţa instanţelor ajung copii de 11 sau 12 ani care trebuie să dovedească faptul că nu şi-au dat consimţământul unui adult pentru a întreţine un raport sexual cu acesta. Nu putem să mai trăim într-o societate care învinuieşte copii lipsiţi de apărare în faţa agresorilor. De aceea World Vision România intervine alături de VeDem Just, prin proiectul JUSTinACT, cu programe de informare atât pentru copii, părinţi şi profesori, cât şi pentru jurnaliştii care de multe ori aduc în atenţia noastră poveştile copiilor abuzaţi”, a declarat Mihaela Nabăr, directorul executiv al World Vision România. „În ultimii ani, au existat mai multe modificări ale legislaţiei penale referitoare la infracţiunile de natură sexuală cu minori, în contextul în care a crescut exponenţial numărul de victime-minore ale abuzurilor sexuale. Acest proiect de lege este o evoluţie fantastică, vor fi protejaţi de acum încolo un număr mult mai mare de copiii. Astfel, legislaţia din România se aliniază la standardele UE şi ale SUA. Punctul slab al legii este o relaxare a regimului de pedepse pentru actele sexuale între minori: dacă un băiat de 17 ani va întreţine o relaţie intimă cu o fată de 13, acest tip de faptă nu va fi sancţionat, căci diferenţa dintre cei doi nu este mai mare de patru ani”, a declarat judecătorul Cristi Danileţ, judecător, membru fondator VeDem Just.
Proiectul JUSTinACT este derulat de Fundaţia World Vision România, în parteneriat cu asociaţiile Vedem Just şi Ecpat Norvegia, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul principal al proiectului este combaterea abuzului sexual asupra copilului prin creşterea nivelului de conştientizare a publicului privind drepturile copiilor şi a capacităţii unor segmente-cheie (profesori şi părinţi) de a identifica diferitele forme de abuz la adresa copiilor. Publicul – ţintă constă într-un număr de circa 10.000 de copii şi părinţi din mediul rural, acolo unde informaţiile despre abuzurile sexuale şi conştientizarea acestei probleme sunt la un nivel scăzut.
Ramona BUTNARIU
