O treime dintre adolescenţii din mediul rural se tem că nu vor merge la facultate din lipsa banilor
• 70% plănuiesc să muncească în paralel cu studiile
Un lucru îmbucurător îl reprezintă faptul că 80% dintre adolescenţii de la sate şi alte comunităţi dezavantajate îşi doresc să ajungă la facultate. Însă, unul din trei adolescenţi este îngrijorat că familia nu-l va putea sprijini financiar, arată cel mai recent sondaj realizat de fundaţia World Vision România. Ca să facă faţă cheltuielilor, 70% dintre cei care vor să meargă la facultate plănuiesc să muncească pe perioada studiilor.
Pentru a semnala acest neplăcut aspect, în luna octombrie, Fundaţia World Vision a o organizat o dezbatere intitulată „Cum aducem tinerii din mediul rural în universităţi?”, alături de reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale şi de la cele mai mari universităţi din România. World Vision România a întrebat elevii din mediul rural cum îşi văd şansele de a intra la facultate. Legat de ce i-ar putea împiedica să ajungă în învăţământul universitar, peste 46% sunt îngrijoraţi că nu vor lua examenele necesare pentru admitere, iar 28% dintre tineri sunt îngrijoraţi în particular că nu vor lua Bacalaureatul. Elevii respondenţi sunt în clasele a XI-a şi a XII-a, parte din programul Vreau în clasa a 9-a, derulat de Fundaţie.
Referitor la examenul maturităţii, cele mai răspândite temeri sunt: noua structură propusă în Proiectul Legii Învăţământului Preuniversitar care va măsura competenţele de la mai multe discipline (41,7%); nu înţeleg ce le predau profesorii de la clasă (20,4%); nu au suficient timp ca să înveţe pe cont propriu (17,5%); nu au bani pentru a face meditaţii la disciplinele de examen (13.3%).
Majoritatea tinerilor care vor să meargă la facultate plănuiesc să muncească în paralel
Mai bine de 34% dintre respondenţi spun că familiile nu-i vor putea susţine financiar la facultate. Tot legat de situaţia materială, aproape 78% dintre adolescenţi sunt îngrijoraţi de nivelul tot mai ridicat al preţurilor. Alţi 14% se tem că nu vor găsi loc la cămin, iar costurile pentru o chirie sunt prea mari raportat la bugetele lor. Din rândul celor care vor să meargă la facultate (majoritari), cei mai mulţi se bazează pe forţele proprii şi abia apoi pe sprijinul de la universităţi. Concret, 70% plănuiesc să se angajeze pe perioada studiilor universitare. În acelaşi timp, mai puţin de jumătate din tinerii din mediile dezavantajate speră să se poată baza pe bursele oferite de universităţi. Dacă nu vor reuşi să intre la facultate, prioritatea pentru aproape 28% dintre adolescenţi este să se angajeze. Pentru alţi peste 23% dintre respondenţi este să facă un curs de calificare, 12,7% şi-ar deschide o afacere, iar 11,4% ar pleca în străinătate. Peste 19% dintre tineri spun că nu ştiu ce vor face în cazul în care nu vor intra la facultate.
Cum îşi aleg facultatea tinerii de la sate
Cele mai importante criterii pe care adolescenţii din mediile vulnerabile le au în vedere atunci când îşi aleg o facultate sunt:
să-i pasioneze domeniul ales (86,3%); să aibă după absolvire o profesie care să le acorde un viitor sigur (81%); să poată accesa burse de studiu (34.6%); să existe cât mai multe locuri la buget (30%). „Cât timp am fost studentă a trebuit să mă organizez mai bine cu cheltuielile. Am avut un şoc, pot să spun. M-am trezit că am responsabilităţi de adult. Bursa mea nu era decât de 600 de lei pe semestru. Eu am avut noroc că am intrat la cămin, dar fratele meu, de exemplu, nu a intrat. Şi, atunci, normal că ne-a fost mai greu să ne descurcăm cu cheltuielile”, a povestit Marta Voicu, una dintre tinerele absolvente ale programului Vreau în clasa a 9-a, ce a finalizat, recent, Facultatea de Limbi Moderne Aplicate.
Domeniile cele mai căutate de tinerii din mediile dezavantajate pentru a urma o facultate sunt Poliţie, Jandarmerie sau Academia Militară (30,6%); Medicină sau domenii asociate (19%); Informatică/Inginerie (16,5%); Drept (16%); Psihologie (15,5%); Ştiinţe Socio-Politice (15%); Asistenţă Socială (9,2%); Limbi Străine (8,7%); Domeniul artelor (6,8); Geografie (6,8%); Istorie (4.9%); Arhitectură (4,4%); Litere (3,9%).
Provocările financiare cu care se confruntă actualii studenţi
World Vision România a întrebat absolvenţii programului Vreau în clasa a 9-a, actuali studenţi, care sunt principalele provocări financiare cu care se confruntă în perioada studenţiei. 35% dintre studenţi au spus că cel mai greu le este să facă faţă cheltuielilor de cazare (fie că sunt la cămin sau în chirie) şi 14% au afirmat că se descurcă greu cu cheltuielile de transport. Mai mult de unul, din zece, întâmpină dificultăţi pentru acoperirea cheltuielilor legate de mâncare, îmbrăcăminte şi tot atâţia fac cu greu faţă cheltuielilor pentru materiale educaţionale (cărţi şi alte tipuri de suport pentru învăţare). Referitor la scumpirile care se anunţă în această iarnă, 87% sunt îngrijoraţi într-o mare sau foarte mare măsură, iar 8,6% sunt îngrijoraţi în mică măsură. Doar puţin peste 4% dintre tineri nu sunt deloc îngrijoraţi de scumpirile care se anunţă.
World Vision România caută voluntari pentru adolescenţii de la sate
România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de tineri absolvenţi de studii superioare (sub 25% în 2021), faţă de media europeană de peste 40%. Totodată, analizele realizate de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării evidenţiază că, cei mai mulţi dintre tinerii care ar putea să meargă la facultate se pierd în ultimul an de liceu. Din generaţia care a început clasa a XII-a în anul şcolar 2017-2018, doar 41% erau admişi la facultate în toamna următoare.
Comparativ, 76% dintre absolvenţii programului Vreau în clasa a 9-a, al Fundaţiei World Vision România, au ajuns în această toamnă la facultate; ceilalţi şi-au găsit un loc de muncă, s-au înscris la diferite cursuri de formare/calificare sau se pregătesc pentru a încerca să intre la facultate anul viitor. Din consultările realizate de fundaţie, cel mai important sprijin pentru tineri în vederea admiterii la facultate este reprezentat de meditaţii, sesiunile de mentorat şi de educaţie non-formală. „Adolescenţii au nevoie de oameni care să dedice puţin din timpul lor, online sau fizic, pentru a-i ajuta să se pregătească pentru Bacalaureat. Au nevoie de exemple pozitive, care să-i motiveze şi să-i îndrume în viaţa lor de adult, să le povestească propriile experienţe despre cum ei au reuşit în viaţă. În comunităţile lor, în special în cele rurale, de foarte puţine ori găsesc pe cineva care să creadă că educaţia contează, să le dea un sfat util pentru viitor sau cu care să se simtă liberi să vorbească despre orice subiect i-ar interesa”, a declarat Mihaela Nabăr, directorul executiv al World Vision România.
Cei care doresc să se înscrie ca voluntari în programul Vreau în clasa a 9-a o pot face aici: .
Una peste alta, Fundaţia World Vision România,a organizat această dezbatere, mai exact, în data de 3 octombrie, online, printre invitaţi evidenţiindu-se: Ligia Deca (consilier al administraţiei prezidenţiale), Daniel David ( rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca) şi Marian Preda (rector al Universităţii din Bucureşti).
Sondajul printre elevii şi studenţii din mediul rural a fost derulat în luna septembrie 2022. Peste 300 de elevi şi studenţi din satele României, parte din programul Vreau în clasa a 9-a, au răspuns chestionarului World Vision România.
Ramona BUTNARIU