Noutăţile aduse de Programul Operaţional Regional 2021-2027  

În vechiul exerciţiu financiar 2014- 2020, o parte din primari s-au confruntat cu nefinalizarea proiectelor derulate cu fonduri europene. Un exemplu în acest sens este al Primăriei Ploieşti, care a renunţat la 20 de proiecte, din cauza întârzierii procedurilor. Situaţia a fost una atipică şi nu poate fi înţeleasă în totalitate. Cel puţin aşa a subliniat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, Liviu Muşat, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia. „Explicaţia este că au întârziat foarte mult cu procesul de atribuire a contractelor de lucrări, de achiziţii de bunuri de furnizare şi aşa mai departe. Apoi s-au trezit, cu un an înainte, că nu mai au timp să finalizeze proiectele. Drept urmare, au decis să renunţe la proiecte, decât să apară cu ele reziliate. Pentru unele proiecte, noi am tras, cu mult timp înainte, semnale de alarmă la Autoritatea de management, vizavi de lentoarea cu care se derulează procedurile. Am avertizat, am mers în vizită, am încercat să înţelegem ce se întâmplă. Este un exemplu despre cum n-ar trebui să se procedeze în administraţia locală. Cele mai multe proiecte provin din mandatul 2016- 2020, când primăria avea un alt edil şef şi nu ştiu dacă actuala conducere s-a aplecat cu toată responsabilitatea pe acele investiţii. În orice caz, faptul că nu am avut la îndemână un instrument prin care se semnalăm şi să luăm măsuri în timp util, a dus la pierderea acestor bani. Noi am făcut solicitări de reziliere, de doi-trei ani, către Autoritatea de Management, dar nu au fost luate în seamă, pentru a redirecţiona banii către proiectele pe care le aveam deja în rezervă. Vreau să vă spun că pentru programul 2021- 2027 avem astfel de instrumente. La contractele de finanţare vom avea clauze prin care beneficiarii se vor angaja să demareze lucrările, într-un timp dat. Vor fi nişte etape, iar dacă nu le respectă, vor fi amendaţi şi li se va lua din sumă până se termină toţi banii. În fiecare an, beneficiarii trebuie să prognozeze o anumită sumă pe care o vor cere de la program. Noţiunea de planificare, ce a ajuns un fel de baubau în România, chiar este necesară în orice tip de activitate, inclusiv în această zonă. Pe de o parte, planificarea este necesară ca să ştim ce sume să solicităm de la Comisia Europeană, iar pe de alta pentru a nu exista riscul ca sumele să stea până la sfârşitul programului blocate, necheltuite, în nişte proiecte şi să se piardă banii”, a precizat directorul Liviu Muşat.
Vizavi de noua sesiune de finanţare 2021- 2027, şeful ADR Sud Muntenia spune că instituţia se află la sfârşitul celui de-al doilea an de când a devenit autoritate de management. Adică programul se desfăşoară numai la nivel regional, fără ca entitatea naţională să-l supervizeze. Răspunderea pentru scrierea programului regional aparţine în totalitate regiunilor.
„Noi credem că ne-a ieşit un program adecvat pentru nevoile regiunii. Fiindcă nu l-am scris doar noi, izolaţi în birouri ascunse, pe nu ştiu unde. Acest lucru a fost făcut într-un cadru partenerial de studiu extins. Am lucrat foarte intens, ne-am consultat cu administraţia locală, mediul de afaceri, mediul academic, mediul de educaţie, cu toţi actorii importanţi din regiune. Aşa încât ceea ce scrie în program – şi se poate finanţa prin noul program – să corespundă într-o cât mai mare măsură nevoilor din comunităţile noastre. Aceasta a fost prima etapă şi am finalizat-o cu succes. Anul trecut, în luna octombrie, am fost prima regiune căreia Comisia Europeană ne-a aprobat programul Regional, din toate cele opt. De atunci am înfiinţat comitetul de monitorizare al programului. Există un for format din reprezentanţii instituţiilor locale şi naţionale, cu impact în regiune, precum Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul de Finanţe. Toate aceste structuri, care au componente importante în regiune, sunt prezente acolo, tocmai pentru a creşte gradul de consultare şi a lua cele mai bune decizii. Avem 27 de apeluri de proiecte în program. Pentru 21 dintre ele avem toate documentele aprobate de comitetul de monitorizare. Nu putem lansa toate apelurile de proiecte deodată, fiindcă avem o capacitate instituţională limitată. Nu avem posibilitatea să evaluăm proiectele de pe toate axele, să facem contracte de finanţare şi aşa mai departe. De aceea există o planificare în lansarea apelurilor de proiecte. În data de 15 decembrie 2023, am lansat primul apel de proiecte pentru infrastructura de drumuri judeţene. Sunt proiectele cele mai ample din program şi atunci am considerat că trebuie să le alocăm mai mult timp, căci vin şi cu sumele cele mai mari”, a informat Liviu Muşat, specificând că proiectele pentru infrastructura de drumuri judeţene se pot depune din data de 1 februarie 2024, în sistemul MySMIS (o platformă unde antreprenorii şi firmele de consultanţă vor identifica informaţii actualizate şi centralizate despre apelurile cu finanţare nerambursabilă).
Din 15 ianuarie 2024, au fost deschise alte două apeluri de proiecte, foarte importante, pentru mediul de afaceri şi IMM-uri. „De ce sunt foarte importante? În primul rând, pentru că nimeni n-o să-mi schimbe mie convingerea că banii comunităţilor se fac acolo, de mediul de afaceri. Având în vedere această perioadă destul de vitregă, din punct de vedere financiar, orice zi, cu care venim mai repede cu oportunităţi de finanţare, poate să constituie un colac de salvare sau oportunitate de dezvoltare pentru mediul de afaceri. Pe de altă parte, proiectele la privaţi se derulează mai repede. Bineînţeles că beneficiază şi de o legislaţie simplificată de achiziţii publice. Ei nu vor sta foarte mult, ştiu deja ce vor să îşi ia. Pentru ei, orice zi în care stagnează cu achiziţiile poate să însemne că odată achiziţionate echipamentele să nu mai fie de actualitate, să fie depăşite şi atunci sunt foarte interesaţi să facă repede decontările. Sunt mai multe tipuri de proiecte care pot fi finanţate pe privat. Avem, în primul rând, schema aceasta de minimis, cu proiecte de până la 200000 €. Ea este aproape la fel ca cele de până acum, doar că am stabilit nişte domenii prioritare, nişte coduri CAEN, care vor primi un punctaj suplimentar. Aceste domenii prioritare au venit din planul de dezvoltare al regiunii unde sunt stabilite priorităţile, în urma discuţiilor cu toate grupurile din regiune. De asemenea, mai avem ceva noutăţi. Anume faptul că vom încerca să dăm o şansă în plus firmelor din regiunea de dezvoltare Sud Muntenia. Până acum nu se ţinea cont, oricine putea depune proiect din
judeţul respectiv. De exemplu,  pe programul anterior, 40% din firmele care au semnat contracte de finanţare erau din Bucureşti. Îşi făcuseră un punct de lucru în judeţele regiunii, fiindcă Bucureştiul nu are bani pentru IMM uri, fiind considerată o regiune dezvoltată. Ei nu primesc bani pentru mediu privat. Atunci, toate firmele din Bucureşti şi Ilfov îşi fac un punct de lucru într-un judeţ, apoi vin şi ne iau banii. Au echipamente şi pe urmă pleacă bine mersi cu acestea în Bucureşti. Iar noi rămânem doar pe hârtie, că uite Regiunea Sud Muntenia ce echipamente are. De aceea venim acum cu nişte măsuri prin care încercăm să protejăm mediul de afaceri, să dăm o şansă în plus firmelor din regiunea noastră.  În sensul că filmele ce nu au punct de lucru şi nu au activat în regiunea noastră vor primi cu până la opt puncte mai puţin, faţă de firmele care au sediul social şi punct de lucru într-unul din judeţele din regiune. Avem şi un apel până la 3 milioane euro. Cele de până la 200.000 euro au o contribuţie minimă de 10%, iar cele de 3 milioane euro – de 30%. Fiindcă sunt proiecte mai mari şi trebuie să ne asigurăm că cei care ajung să obţină asemenea finanţări au capacitatea financiară şi instituţională să ducă la capăt asemenea investiţii. Va fi interesant. Însă, eu trag mare nădejde că vom avea foarte multe proiecte depuse şi bune, ceea ce pentru noi va constitui un motiv de a solicita supra contractarea”, a completat directorul ADR Sud Muntenia.

Perioada de monitorizare creşte la cinci ani, ca investiţiile să nu părăsească regiunea

Pentru IMM-uri, proiectele se vor putea depune începând cu 1 martie 2024. Este vorba de apelul mic, adică proiectele de până în 200.000 euro. Fiindcă se va lăsa o diferenţă de o lună şi jumătate, până să se dea drumul şi la proiectele cu valoare mai mare. Căci, ADR Sud Muntenia se aşteaptă la o avalanşă de proiecte şi trebuie să se asigure că are capacitatea de a le gestiona. O alta noutate, faţă de programul anterior, este aceea că ADR Sud Muntenia şi-a luat angajamentul, fără a-i impune cineva, ca orice proiect depus în program să aibă un verdict în maxim 180 de zile, de la momentul depunerii. Apoi, vor exista praguri de excelenţă şi toate proiectele cu peste 90 de puncte intră la contractare direct. La 1 februarie a fost lansat şi apelul pentru ajutorul de stat proiectele de până la 3 milioane euro. Aici intervin câteva condiţii, pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească. Este necesar să existe cât mai multe asigurări sau indicii că potenţialii beneficiari au capacitatea de a derula astfel de proiecte fără ca banii să se piardă. În sensul că nu poţi să vii să faci ceva ce n-ai mai făcut până acum şi să iei 3 milioane euro. „Deci avem această condiţionare, că nu poţi  dezvolta un CAEN nou. Poţi lua maxim de zece ori cifra de afaceri realizată pe CAEN -ul pe care vrei să-l dezvolţi.  Sunt destule exemple pe partea de turism, care au avut alte meserii şi pe urmă au vrut să se orienteze către acest domeniu. Acest lucru nu se va putea întâmpla. Poţi să faci şi asta. Ne-am gândit şi la cei care vor să îşi diversifice activitatea, dar nu cu proiecte de asemenea anvergură, de până la 3 milioane euro. Până la 500.000 euro pot obţine cei care îşi schimbă codul CAEN. De asemenea un lucru, la care am ţinut mult, este că proiectele care vor avea construcţii vor primi un punctaj suplimentar. Din perspectiva noastră, un beneficiar care îşi face sediu ne transmite mai multe semnale că vrea să rămână să-şi dezvolte afacerea. Unul care vine şi vrea să-şi ia doar nişte echipamente, închiriază un apartament sau o curte, e mai puţin solvabil. Va creşte apoi perioada de monitorizare, care până acum era doar de trei ani. Aceasta creşte la cinci ani, perioadă în care vom verifica ca aceste investiţii să nu părăsească regiunea. Nu în ultimul rând, am încercat să dăm o şansă dezvoltării zonelor unde sunt mai puţine IMM-uri. Trebuie să recunoaştem că judeţele din nordul regiunii – Dâmboviţa, Prahova – sunt mai dezvoltate, decât cele din sudul regiunii – Ialomiţa, Călăraşi, Teleorman, Giurgiu. Atunci, încercăm să facem aceste judeţe mai atractive pentru mediul de afaceri. Şi avem un capitol, în care punctăm densitatea de IMM-uri din judeţul respectiv. La acest capitol, judeţele Argeş şi Prahova nu iau puncte. Asta nu înseamnă că dezavantajăm firmele din Argeş. Ele dacă vor să obţină punctaj maxim la capitolul acesta pot să facă un proiect în Ialomiţa, Călăraşi. Noi încurajăm circulaţia de capital, spre zonele care nu sunt atât de dezvoltate. Fiindcă, la urma – urmei, aceasta este esenţa politicii regionale. Anume aceea de a se contribui, prin măsuri, la diminuarea diferenţelor de dezvoltare între diferite zone ale regiunii respective. Vrem măcar să mai atenuăm din diferenţa de dezvoltare, dacă nu putem să o eliminăm”, a punctat Muşat.
Tot în primul trimestru al acestui an, vor fi lansate apelurile de proiecte destinate eficientizării energetice a clădirilor publice. Aici, noutatea este că o parte din banii din proiect se pot cheltui pentru structura de rezistenţă. Concret, până la 20% din banii proiectului pot fi utilizaţi în reabilitarea structurii de rezistenţă a clădirilor. Şi, din păcate, multe din judeţele regiunii Sud Est Muntenia sunt într-o zonă seismică însemnată, conform hărţilor întocmite de geologii Institutului de Fizică al Pământului. În aceeaşi perioadă, vor fi lansate şi apelurile pentru infrastructura educaţională. În această direcţie vor fi trei apeluri: unul pentru învăţământul antepreşcolar şi preşcolar (creşe şi grădiniţe); învăţământul gimnazial şi liceal şi o componentă însemnată pentru învăţământul tehnic şi profesional. S-a renunţat la finanţarea învăţământului universitar, dat fiind că nici nu activează foarte multe universităţi în regiune. În schimb, în regiune, se simte o nevoie acută de personal calificat cu studii medii, de maiştri, tehnicieni, tehnologi, zugravi, tinichigii, lăcătuş mecanic etc. Comunităţile vor avea şansa să revigoreze învăţământul profesional şi tehnic, prin proiecte. Evident că mai este partea de patrimoniu şi aici vor fi lansate două apeluri: patrimoniul cultural, cu monumente laice, civile şi religioase, care sunt de importanţă naţională; problematica regenerării urbane şi a mobilităţii urbane. „Avem o grămadă de apeluri, măcar să vină cu proiectele acestea, fiindcă nu întâmplător ele sunt şi cele mai solicitate în comunităţile noastre. Partea de digitalizare, de infrastructură verde albastru,  sunt importante, dar într-o măsură mai mică decât celelalte proiecte…Mesajul nostru de început de an şi de program este ca beneficiarii şi toţi românii să aibă un an cu sănătate şi împliniri. Iar dacă năzuinţele locuitorilor din Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia se pot îndeplini şi cu sprijinul instituţiei noastre, suntem la dispoziţia lor. Împreună ne dorim să construim comunităţi puţin mai dezvoltate decât sunt acum”, a mai adăugat Liviu Muşat, directorul ADR Sud Muntenia.
Una peste alta, primarii au destul de mult de lucru dacă doresc să depună proiecte bine întocmite, astfel încât să obţină finanţările menite să contribuie la dezvoltarea comunităţilor din care provin.

Marius BĂDRĂGAN