Noul pachet de sprijin pentru România stârneşte reacţii controversate

Coaliţia PSD-PNL-UDMR a prezentat public pachetul sprijin pentru România. Este vorba despre o întreagă listă de măsuri economice şi sociale menite să-i facă pe români să treacă mai uşor prin actuala criză, fie generată de actualul război, fie de inflaţia ce a sărit de 10%. Pachetul este unul generos. Sunt alocate 17,3 miliarde de lei, din care 9 miliarde vin din fonduri europene şi 8,3 miliarde, de la bugetul de stat.
Impactul pe care pandemia l-a avut în economie va dura, cel puţin până în trimestrul 4 al acestui an, după cum susţin specialiştii. Iar aceste efecte ar putea fi resimţite chiar şi în anul 2023. Tot specialiştii spun că, în perioada 2022-2023, România se va confrunta cu trei mari probleme: deficitul bugetar, deficitul de concurenţi şi inflaţia. Adăugând, desigur, efectele războiului de la graniţă şi complexitatea relaţiilor internaţionale. În aceste condiţii, Guvernul României a adoptat, cu rapiditate, mai multe măsuri, prin care să atenueze efectele unei crize ce şi-a făcut simţită prezenţa de la mijlocul anului trecut. Astfel, prin pachetul sprijin pentru România, se urmăresc, în principal, trei obiective: susţinerea economiei pentru o creştere economică sănătoasă, realizarea unei coeziuni sociale şi, nu în ultimul rând, coeziunea între generaţii. Mediul de afaceri beneficiază de 300 milioane de euro care vor fi alocaţi pentru a sprijini IMM-urile. Va fi acordat un ajutor de până la 400.000 de euro per firmă, pentru IMM-urile cu cheltuieli de peste 15% la utilităţi. Mai ales că, este o problemă cu gazul şi curentul electric la momentul actual. Programul va intra în vigoare de la 1 iunie. De asemenea, se alocă un buget de 200 de milioane de euro pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie. Anume, acordarea unui ajutor de stat pentru încurajarea investiţiilor în valoare de peste 1 milion de euro, cu efect important de dezvoltare regională, cu perspectivă de a continua. Acest program a intrat, deja, în vigoare de la 1 mai. Pentru susţinerea transportatorilor şi distribuitorilor, Guvernul pune în aplicare o schemă de sprijin de 300 milioane de lei. Aceşti bani vor fi redirecţionaţi firmelor de transport rutier de mărfuri, de persoane şi pentru companiile de distribuţie. Pentru companiile de transport şi distribuţie, afectate de creşterea preţurilor la combustibil, mecanismul de sprijin este dat de o subvenţie de 0,50 lei pe litrul de carburant. Aproximativ 4.000 de firme vor beneficia de aceste subvenţii. Pentru susţinerea investiţiilor publice, sunt alocate 5,2 miliarde de lei în acest an, în vederea continuării şi finalizării contractelor în derulare. Preţul materialelor a crescut foarte mult şi trebuie, la fiecare contract, când se realizează construcţii, să fie reactualizate costurile şi, bineînţeles, toate proiectele vor primi în plus. Au fost gândite şi două măsuri pentru protejarea locurilor de muncă. Angajaţii în şomaj tehnic vor beneficia de 75% din salariu de la 1 mai până la sfârşitul anului. Sprijinul are o valoare de 450 milioane de lei şi vine prin programul SURE din fonduri europene. Tot în cadrul pachetului de sprijin, sunt alocate 200 de milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România. Cei care procesează produse agricole în ţară vor beneficia de o primă de 10% din valoarea produselor începând cu 1 iunie. Totodată, se vor acorda 300 milioane de euro, grant capital de lucru pentru fermierii români. Va creşte salariul 3.000 de lei brut, similar celui din sectorul construcţiilor, deja aprobat. Începând de la 1 august, se va realiza capitalizarea cu 100 de milioane de euro Casa de Comerţ Unirea, integrator de programe naţionale în agricultură. Fondurile sunt de la bugetul de stat.

Măsuri pentru cetăţeni

Familiile cu cel puţin doi copii sau monoparentale cu venit mai mic de 600 de lei pe lună, pensionarii cu venit mai mic de 1.500 de lei pe lună, cele cu venit minim garantat şi acelea cu dizabilităţi vor primi vouchere pentru alimente de bază, în valoare de 50 de euro, la fiecare două luni. De asemenea, se vor acorda vouchere pentru elevii ce primesc deja burse sociale, privind cumpărarea de alimente, rechizite şi haine. Cu alte cuvinte, aceşti elevi vor primi 30 de euro în fiecare lună în care sunt organizate cursuri şcolare. Practic, prin elevi, statul subvenţionează familiile. Este o măsură care va putea preveni şi creşterea abandonului şcolar. Valoarea totală a pachetului este de 33 milioane de euro. De toate aceste măsuri vor beneficia aproximativ 4,7 milioane de persoane. O altă măsură este 200 de lei în plus la salariul minim, creştere voluntară. Iar pentru aceşti 200 de lei, nu vor fi percepute taxe. Valoarea tichetelor de masă va creşte cu 50% de la 20,17 lei, la 30 de lei. Se dublează norma de hrană pentru pacienţii din spitale şi vârstnicii instituţionalizaţi, de la 11 la 22 de lei pe zi. Peste 3 milioane de persoane vor beneficia de această măsură. Valoarea totală este de aproximativ 270 milioane de lei. Se majorează şi cuantumurile acordate copiilor din sistemul de protecţie specială, inclusiv al celor cu dizabilităţi care se află în acest sistem, precum şi mamelor din centrele maternale. Beneficiari sunt aproximativ 47.000 de copii, iar valoarea totală a pachetului de sprijin este de circa 86 milioane de lei. Alocaţia zilnică de hrană creşte de la 12 lei la 16 lei pe zi, respectiv de la 16,6 la 22, în funcţie de vârsta copilului. Sumele lunare de care beneficiază copiii şi tinerii din sistemul de protecţie specială pentru unele nevoi personale se majorează de la 28 de lei la 150 de lei. Şi, nu în ultimul rând, cresc cu 58% sumele acordate anual copiilor şi tinerilor pentru îmbrăcăminte, încălţăminte şi rechizite. Alocaţia lunară de plasament creşte de la 630 de lei, la 900 de lei. Iar în cazul copiilor cu dizabilităţi, aceasta se va majora de la 945 la 1.350 de lei.

Măsuri pentru familii şi tineri

Va fi implementată o nouă politică publică de creştere a natalităţii, sprijinind cuplurile care nu pot avea copii. Se va extinde numărul de persoane care pot aplica pentru un astfel de program, de la 300 la 5.000, în anul 2022. Valoarea totală a programului este de aproximativ 100 milioane de lei. Pe listă se mai află: un program de sprijin pentru tineri în valoare de 500 milioane de lei; aplicarea proiectului pentru tinere familii, credit în valoare de maxim 75.000 de lei, garantat în proporţie de 80% de către stat, privind plata cheltuielilor cu creşa, grădiniţa, şcoala, after school, plata chiriei, avansul din achiziţia unei locuinţe. Iar pentru studenţi, va începe programul naţional Student Invest, cu credit în valoare de maxim 50.000 de lei, în proporţie de 80% garantat de către stat. Acesta va asigura taxe de studii, publicarea unor cărţi sau a studiilor de specialitate, plata locurilor de cazare în căminele studenţeşti.
Deputatul USR Claudiu Năsui critică modul în care s-au stabilit aceste măsuri, susţinând: „Legat de voucherele sociale de 50 de euro o dată la două luni, de fapt, vorbim de 4 lei pe zi. Da, aţi auzit bine, o bătaie de joc! În loc să folosească banii pentru a multiplica efectele lor în economie, statul român a reuşit să cheltuie un miliard de euro fără să ajute pe nimeni”. În acelaşi timp, alţi cârcotaşi zic: Domnule, este posibil ca un pensionar care are o pensie de 1.600 de lei să câştige mai puţin decât altul care are 1.400 de lei, pentru că acela cu 1.400 va primi şi voucherele aferente. Deputatul Partidului Naţional Liberal, Filiala Ialomiţa, Luminiţa Barcari, are încredere în felul în care a lucrat statul cu aceste cifre, pentru a ajunge la sumele alocate în pachetul de sprijin. „Sunt sigură că s-au făcut, totuşi, nişte studii. S-a calculat câţi beneficiari sunt, care sunt cheltuielile pe care le au în perioada aceasta… Asta este, deci nici mie nu-mi convine, dar trebuie să facem în aşa fel încât populaţia să resimtă cât mai puţin toate creşterile de preţuri. Este şi războiul la graniţă, trebuie să acordăm sprijin celor care vin din Ucraina şi să ne mobilizăm. Tot timpul vor fi şi cârcotaşi”, a declarat deputatul liberal, în studio-ul emisiunii „Subiectul Zilei”, la Radio Fresh FM.
Alţi cârcotaşi susţin că este bună măsura cu 0,5 lei litrul în cazul carburanţilor, numai că deja benzinarii au luat-o, deja înaintea Guvernului. Duc litrul de carburanţi spre 9 lei. Sunt, totuşi, anumite mecanisme care generează aceste scumpiri. Deşi lucrurile trebuie luate într-o anumită ordine, creşterea preţurilor are nevoie de o atenţie deosebită din partea statului. „Nu ridică ei preţul că aşa vor. Sunt anumite mecanisme, dar, în acelaşi timp, statul trebuie să vină să stopeze, cumva, această scumpire. Într-o zi nu poţi face foarte multe lucruri. Iar legat de norma de hrană pentru pacienţii din spitale şi vârstnicii instituţionalizaţi, a fost adus un amendament. Guvernul a propus 22 de lei, dar la noi, la Camera Deputaţilor, a trecut cu 40 de lei. Deci, iată, Guvernul şi-a propus o sumă şi, la noi, prin amendamente, aceasta a fost mai mare. Nu este imposibil. Plus că, dacă vrei să creşti norma de hrană a pacienţilor din spitale, nu cred că are cineva ceva de comentat. Sau dacă, în agricultură salariile erau atât de mici, normal că trebuie să le aduci la un nivel cât de cât suficient. Astfel lucrătorul din agricultură să-şi ducă şi el viaţa în condiţii normale. Pentru că, într-adevăr, n-o să mai avem cu cine lucra pământul”, a adăugat Luminiţa Barcari, deputat PNL, Filiala Ialomiţa.

Petruţa RIDICHE