„Noi, românii, vrem să arătăm ce nu suntem”
Din 830.000 de fermieri care depun cereri la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), România nu are decât un număr de 30.000 muncitori fiscalizaţi. Ţara are 34% din totalul fermierilor la nivel european şi, totuşi, produce doar 3,3% din valoarea produselor agro-alimentare de pe teritoriul Europei. Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a făcut demersurile, către forurile tutelare, de a remunera, într-o formă sau alta şi de a da o rentă viageră bătrânilor care mai deţin câte un hectar de teren şi nu primesc niciun ajutor de la stat. Aceştia nu au de unde să obţină profit şi, de multe ori, îşi investesc toată pensia pentru a avea cu ce întreţine terenul. Preşedintele LAPAR, Nicu Vasile, consideră că această problemă vine de la faptul că românii caută să se păcălească între ei şi sunt într-o continuă competiţie. „Dacă îl vedem pe vecinul că a făcut 5 tone la grâu, cumpărăm utilaje să producem mai mult decât el. Vorbeam şi cu furnizorii de utilaje de ce cumpără utilaje cu tot ce înseamnă dotări opţionale, dacă nu le folosesc? Aruncă banii pe fereastră. De ce, pentru că vecinul are nu ştiu ce tractor, iar noi vrem să aratăm că suntem mult mai ţanţoşi, mai prosperi? Păi, noi, românii, vrem să arătăm ce nu suntem, din păcate. Îmi pare nespus de rău, dar sunt multe lucruri de discutat când e vorba de comportament”, a precizat preşedintele LAPAR, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”.
Asociaţia Forţa Fermierilor a protestat recent faţă de inactivitatea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în a demara consultările cu agricultorii pentru elaborarea Planului Naţional Strategic (PNS) pentru politica agricolă comună, perioada 2023-2027. Potrivit sursei citate, PNS – privind politica agricolă comună – este un veritabil plan naţional de redresare şi rezilienţă pentru fermieri în care sunt prevăzute strategiile şi priorităţile acordării banilor europeni în agricultură.
În România, banii nu sunt bine gestionaţi şi investiţi acolo unde trebuie. De asemenea, modul în care aceştia circulă nu este foarte transparent la nivel naţional. „Eu trebuie să văd toţi banii care intră în ţară, cum vin şi ce creează. Dacă vii cu o cantitate mare de bani într-o piaţă, o perturbi şi creşte inflaţia. Toţi banii ăştia unde se duc? Direct sau indirect, subvenţionăm industria de maşini şi alte industrii, dar trebuie să vedem şi randamentul. Noi ne cumpărăm utilaje, dar nici măcar nu ştim să le dimensionăm pe exploataţie. Am avut o discuţie cu o rudă apropiată care produce câteva hectare de pepeni. Dar când vorbesc cu el, spune că face nu ştiu câte hectare… Dacă împarţi banii la două persoane care muncesc ca nebunii, pe 12 luni, unul dintre ei nu ia nici măcar salariul minim pe economie, fără taxe la stat. Dar e mândru că face lucrul acesta. E munca lui, dar dacă nu se cumulează nimic în timp, pentru la pensie… Deci aici este problema. Forţa de muncă. De ce să-mi cumpăr o combină mare şi să folosesc doar 20% din capacitate? Trebuie să facem media, să aducem camioanele, încărcăm din câmp sau depozităm şi atunci putem să vedem ce producem. Altminteri, fiecare discută la colţ de stradă cu altcineva, încearcă să obţină un preţ mai bun pentru el şi atât. Nu ajungem la niciun rezultat.
Am fost invitat de o asociaţie membră LAPAR în cadrul federaţiei noastre şi a trebuit să înnoptez. Cazarea pe noapte costa undeva la 300 de lei. Şi mă gândeam la un coleg care a fost în concediu în Grecia şi, cu tot cu masa, pentru cinci zile, a plătit 200 de euro. Cum ei pot cu 200 de euro şi noi nu? Dar de unde sunt banii ăştia? Că e clar că există bani în ţară, din moment ce mi se cere atât de mult pe o noapte de cazare. Nu sunt gestionaţi cum trebuie”, a concluzionat Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.
Petruţa RIDICHE
