„Mulţi romi refuză să-şi asume identitatea şi din perspectiva unei istorii tragice”
Istoria romilor este foarte bogată, dar nu întotdeauna reprezentanţii acestei etniei îşi asumă identitatea, din diverse motive. Trecutul romilor este de multe ori comparat cu cel al evreilor, din perspectiva coordonatei tragice. Din momentul în care îşi fac apariţia în Europa centrală şi occidentală, după nici un veac, asupra romilor începe o politică de pogrom continuu care atinge apogeul la mijlocul veacului al XX-lea, când sunt supuşi, la rândul lor, soluţiei finale. Este vorba de o etnie care nu a avut o elită intelectuală autentică, menită să asigure o coeziune, din punct de vedere cultural sau politic, de reprezentare în acest sens. Un episod, din păcate puţin cunoscut, în ceea ce priveşte Genocidul faţă de romi, îl are România. În perioada regimului antonescian are loc deportarea celor consideraţi indezirabili, atât a evreilor din nordul Moldovei, cât şi a romilor din regat. Din categoria indezirabililor făceau parte inclusiv familiilor soldaţilor români, de etnie romă, care luptau pentru România pe frontul de răsărit. Oamenii erau animaţi de conştiinţa datoriei faţă de ţară, luptau pentru România la mii de kilometri depărtare şi aflau din diferite surse că familiile le-au fost trimise în Transnistria. Zeci de mii de romi au fost deportaţi, ca rezultat al unei politici cu caracter rasist. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, oamenii nu au fost ucişi doar pe front, ci au murit şi fiindcă erau altfel decât cei de la conducerea ţării. În Regatul român, condus de mareşalul Ion Antonescu, soluţia optimă găsită a fost una de izolare a comunităţilor de romi în sate de-a lungul Dunării sau bălţile asanate din Deltă, Dobrogea şi Bărăgan.
Astfel a relatat la Radio Fresh FM, la emisiunea „Din viaţa romilor”, profesorul de istorie Ion Sandu (inspector şcolar pentru minorităţi, în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Ialomiţa). Acesta subliniază că, după 1990, a avut loc o schimbare, dar romii sunt încă deficitari referitor la procesul de promovare – în mod obiectiv, clar, al unor realităţi – ce ar conferi o conştiinţă faţă de trecut, în spirit de respect şi demnitate faţă de oamenii care au suferit la acea vreme. Etnia romă are un trecut tragic, pe care populaţia majoritară trebuie să-l cunoască. Fiindcă, din nefericire, etnia romă are o perspectivă stereotip şi prejudecăţile sunt greu de demontat. Numai prin cunoaşterea istoriei romilor, se poate aduce o plusvaloare. Pe de o parte a istoriei tragice şi, de cealaltă, a prezentării personalităţilor marcante româneşti ce au aparţinut etniei romilor.
În opinia profesorului Ion Sandu, este foarte important ca romii să îşi cunoască trecutul şi să fie mândri că aparţin acestei etnii. Mai cu seamă că, anul acesta, cât de curând, va avea loc un nou recensământ al populaţiei. În acest sens, Partida Romilor – reprezentată, la nivel naţional de Nicolae Păun şi în Ialomiţa, de Leonida Mandache – doreşte să se implice foarte mult la recensământ, prin realizarea de echipe complexe. Ideea este ca echipele să cuprindă şi un etnic rom, care să meargă din casă în casă pentru a contribui efectiv la identificarea identităţii fiecărei persoane. „Cred că este imperativ din partea organizaţiilor rome să continue acest proces de stimulare a asumării identităţii etnice. Nu m-aş lega exclusiv de argumente de ordin economic, în sensul că există anumite proiecte cu finanţare europeană, ce pun accent şi pe apartenenţa etnică a locuitorilor. Pur şi simplu este normal să-ţi asumi identitatea, din considerente chiar de natură moral creştină. Pentru că, te-ai născut cu această identitate, ţi-a fost dată şi e natural firesc să ţi-o asumi. La romi, însă, lucrurile stau mult diferit faţă de toate celelalte etnii, fiindcă identitatea este structurată, din păcate, pe o istorie de marginalizare şi chiar de exterminare. Mulţi romi refuză să-şi asume identitatea şi din perspectiva unei istorii tragice. Am cunoscut şi eu astfel de situaţii, când bătrânii îi atenţionau pe tineri să nu spună că sunt de etnie romă, pentru a nu păţi ca pe vremea lui Antonescu, adică să fie duşi la BUG. În memoria colectivă au rămas întipărite recensămintele anterioare şi experienţele trecutului. Iată că asumarea identităţii, la romi, presupune şi o doză de curaj. Pe de altă parte, termenul impus, recunoscut, nu e cel de rom, ci, în mod neoficial, ţigan. Fără a se cunoaşte conotaţiile peiorative ale termenului, în general, cuvântul e asociat cu ce este mai rău. Acest cuvânt nu există în limba romilor, ci provine din limba greacă, adoptat în spaţiul românesc medieval, cu semnificaţie social juridică”, a explicat prof. Ion Sandu, specificând că termenul de ,,ţigan” însemna, de fapt, rob sau sclav.
Din considerente educaţionale, de dezvoltare personală, promovarea şi asumarea identităţii poate determina dărâmarea unor bariere în plan afectiv pentru fiecare copil sau tânăr. Legat de numărul celor care îşi asumă identitatea, trebuie recunoscut faptul că activitatea excepţională, desfăşurată cu precădere de Organizaţia Partida Romilor, îşi spune cuvântul. „De la aproximativ 200.000 de romi, recenzaţi în primii ani de după 1990, iată că numărul s-a triplat. Vorbim, de fapt, de o creştere a stimei de sine, nu neapărat a populaţiei rome. Se ştie foarte bine că, populaţia romă este numeroasă, prima minoritară etnică a României, înaintea celei maghiare…Stima de sine nu este apanajul exclusiv al omului de rând, ţine de om în general şi de tăria de a-şi asuma etnicitatea pe care i-a dăruit-o, poate, Dumnezeu, cu un rol anume. Fiecare poate aduce o plusvaloare prin munca sa, prin activitatea sa, prin felul de a fi ca om, pentru a schimba percepţia generală existentă, negativă faţă de minoritatea romă. Cunoaşterea adevărului poate să demonteze această percepţie. De exemplu, cât de uluitor poate fi pentru anumite persoane să afle că melodia Ciocârlia e compusă de un lăutar rom; despre marele Ion Voicu; să afle că marele muzician român George Enescu a avut numai cuvinte elogiase la adresa reprezentanţilor Fondului muzical rom, faptul că recunoaşte că s-a inspirat din melosul lăutăresc în realizarea compoziţiilor ce au adus România în atenţia întregii umanităţi. Şi sunt foarte multe alte exemple. De aceea, repet, romii trebuie să fie mândri că aparţin acestei etnii”, a mai adăugat prof. Ion Sandu, inspector şcolar pentru minorităţi în cadrul IŞJ Ialomiţa.
Ramona BUTNARIU