Ministerul Muncii atenționează despre „munca la gri”
A început să se extindă un fenomen cunoscut ca „muncă la gri“, care constă, pe lângă disimularea unui contract individual de muncă cu normă întreagă într-unul cu program parţial, şi în acordarea de către angajator, a unui salariu mai mare decât cel evidenţiat în documentele financiar-contabile. Anume, aşa-numitul „salariu în mână“, suma fiscalizată fiind mai mică decât cea efectiv primită de către salariat. Acest lucru are ca efect nu doar evaziunea fiscală, ci şi afectarea salariatului în ceea ce priveşte drepturile aferente contribuţiilor sociale, plătite la o bază de calcul inferioară celei reale. Astfel, acest concept a fost definit ca „muncă subdeclarată”. „…munca subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constiuit şi evidenţiat în statele de plată a salariilor şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominal a persoanelor asigurate, transmisă autorităţilor fiscal.”
Totodată, pe fondul existenţei unei situaţii socio-economice dificile generată de pandemie, referitor la plata cu întârziere a drepturilor salariale, s-a impus crearea unei reglementări de natură a sigura protecţia socială a salariaţilor. În acest sens, Inspecţia Muncii a susţinut propunerea care a fost adoptată privind sancţionarea depăşirii, cu mai mult de o lună, a termenului stabilit în contractul individual de muncă pentru plata salariului.
La propunerea Inspecţiei Muncii, a fost adoptată prevederea ca termenul de compensare a muncii suplimentare prin zile libere plătite, să fie extins de la 60 de zile la 90 de zile. Scopul deciziei este de a se flexibiliza raporturile de muncă, prin crearea posibilităţii compensării prestării suplimentare cu timp liber corespunzător într-o perioadă mai mare de timp. În același timp, se dorește asigurarea desfăşurării activităţii angajatorilor în bune condiţii, corelat cu asigurarea protecţiei salariaţilor.
Munca nedeclarată/subdeclarată constituie un fenomen răspândit și periculos, din cauza consecinţelor sociale şi economice grave pe care le produce, atât pentru individ, cât şi pentru societate, precum şi pentru bugetul de stat.
Cu alte cuvinte, persoana care prestează muncă nedeclarată sau subdeclarată nu are siguranţa plăţii muncii prestate. Plata se va face în funcţie de bunăvoinţa angajatorului, uneori fiind amânată zile în şir sau chiar luni. De asemenea, cel care prestează muncă fără a avea încheiat un contract individual de muncă este lipsit de protecţie socială. Asta înseamnă că nu beneficiază de prestaţii din asigurările sociale, de sănătate, şomaj, cele pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Nici asigurările provenite din bugetul consolidat nu se bucură de protecţia legală a femeilor şi copiilor, nu exercită drepturile colective constituţionale (dreptul la asociere în sindicate şi negocierea contractului colectiv de muncă) și nu acumulează vechime în muncă.
În același timp, persoana lipsită de statutul de angajat legal nu are dreptul la creditare bancară. Iar angajatorul, în această situație, este lipsit de posibilitatea legală de a-l responsabiliza pe lucrător pentru eventualele pagube produse de acesta. Nici nu poate face uz de prerogativa disciplinară.
În dorinţa Inspecţiei Muncii de a acţiona preventiv şi de a-i informa pe angajatori asupra responsabilităţilor pe care le au, începând cu 30 august, Inspectoratul Teritorial de Muncă Călăraşi a transmis angajatorilor care prestează activitate în domenii susceptibile de utilizare a muncii nedeclarate sau subdeclarate, scrisori de informare a acestora. I-a atenționat, astfel, cu privire la faptul că, în viitorul apropiat, pot fi vizați pentru efectuarea unui control, aducându-le la cunoștință și principalele reglementări din domeniul relațiilor de muncă.
Petruța RIDICHE
