MedFest a transformat pentru o zi Călăraşiul în capitala medicinii româneşti

Zilele acestea, la Călăraşi a avut loc un eveniment deosebit de important pentru profesioniştii din sistemul de sănătate. Este vorba de Simpozionul „MedFest”, care a adus, într-un singur loc, peste 500 de cadre medicale şi angajaţi din sistemul medical. MedFest este dedicat remedierii deficienţelor de comunicare dintre angajaţii sistemului sanitar judeţean şi pacienţi. Iniţiatorul acestui proiect este Bogdan Mihai, administratorul public al Consiliului Judeţean Călăraşi, sprijinit îndeaproape de preşedintele Vasile Iliuţă. Obiectivul este să se îmbunătăţească, în primul rând, infrastructura spitalelor din judeţ, apoi comunicarea personalului medical cu pacienţii.

Simpozionul a avut loc la Complexul Hestia, la acesta participând invitaţi de seamă. Anume Alexandru Rafila (ministrul Sănătăţii); profesor doctor Viorel Jinga (rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti); profesor universitar doctor Cătălina Poiană (preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti); dr. Beatrice Mahler (managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”); dr. Bogdan Furtună (managerul Spitalului Clinic Colţea); conferenţiar univ. dr. Ovidiu Popa Velea (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti); dr. Radu Zamfir (medic primar în Chirurgie generală la Centrul de Chirurgie şi Transplant „Dan Setlacec”, din cadrul Institutului Clinic Fundeni) şi alte personalităţi din lumea medicală. De pe plan local, au fost prezenţi: Vasile Iliuţă (preşedintele CJ Călăraşi); Cristian Mihai Bogdan (administratorul public al Consiliului Judeţean Călăraşi); Marius Dulce (primarul municipiului Călăraşi); personalul medical din cadrul celor trei spitale călărăşene.
În intervenţia sa, ministrul Alexandru Rafila i-a felicitat prima dată pe organizatori, apoi a spus că până la urmă tot ceea ce se face trebuie să se finalizeze cu îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale pentru pacienţii din România. Întrebat ce se poate face pentru a se aduce cât mai mulţi medici în spitalele din provincie, ministrul Rafila s-a referit la strategia pentru resurse umane, pe care Ministerul Sănătăţii trebuia să o lanseze încă de anul trecut. Căci, indiferent cât de multe spitale s-ar construi, fără personal medical, acestea vor rămâne doar nişte clădiri şi atât. „Actualmente se lucrează la strategiile sectoriale. Dar, această problematică a resurselor umane este generală, nu afectează doar România, ci toate ţările din Uniunea Europeană. Am avut la Bucureşti o mare reuniune, cu 50 de state membre participante din regiunea europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi sunt câteva probleme comune. Sigur că soluţiile trebuie individualizate, atât din punct de vedere naţional, local şi regional. Problema cea mai mare este de retenţie a resurselor umane deja existente, adică oamenii să rămână pe loc, să nu plece din ţară sau dintr-un oraş mai mic, cum este Călăraşiul, cu un centru universitar. A doua problemă este legată de atractivitatea profesiei medicale şi aici mă refer nu doar la medici, ci şi la alte categorii profesionale – asistenţi medicali sau altele conexe activităţii medicale. Noi, în Bucureşti avem, dacă mă refer doar la medici, aproape de trei ori media naţională în ceea ce priveşte numărul de medici la mia de locuitori. Dacă media naţională este undeva la 2,9 medici la mia de locuitori, noi avem peste 8 medici la mia de locuitori. În schimb, sunt judeţe din ţară unde numărul de medici la mia de locuitori este la jumătatea mediei naţionale. Este clar că există o problemă de atractivitate pentru desfăşurarea activităţii medicale şi practicarea profesiunii medicale, în general. Mai avem un element, extrem de important. Majoritatea profesioniştilor din sistemele medicale sunt femei. Ele au mai multe obligaţii familiale decât bărbaţii, iar profesiunea medicală e solicitantă, presupune lucrul în ture, gărzi, un mare efort care trebuie compensat şi lucrul acesta e nevoie de luat în considerare…Apoi, modul în care se implică autorităţile locale, viziunea, strategia pe termen mediu şi oferta pentru personalul medical sunt importante. Mă bucur că la Călăraşi există o preocupare constantă pentru atragerea personalului medical şi se găsesc soluţii şi parteneriate. Dumneavoastră aţi făcut un parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie «Carol Davila». Acesta este modelul raţional de dezvoltare a politicii de resurse umane. Împreună cu universităţile de medicină trebuie să dăm şansa medicilor cu preocupări academice, din aceste oraşe, să devină cadre universitare, să poată să pregătească, într-o primă instanţă, asistenţi medicali. Este calea de urmat…Autorităţile locale trebuie să ofere nu numai salarii atractive, împreună cu Casele de Asigurări de Sănătate, fireşte, ci şi posibilităţi de educaţie pentru copiii personalului medical şi multe alte lucruri ce ţin de calitatea vieţii. Mă bucur că putem să promovăm astfel de proiecte. Mulţumesc şi vă urez mult succes”, a declarat ministrul Sănătăţii.

„Comunicarea este extrem de importantă şi chiar poate salva vieţi”

Pe scenă a fost invitat şi iniţiatorul proiectului MedFest, administratorul public al judeţului Călăraşi, Bogdan Mihai. Acesta a atras atenţia că problema atragerii cadrelor medicale a fost serios luată în seamă. În doi ani şi jumătate, au fost aduşi 50 de medici, din care au rămas 30. „Dintre toate lucrurile pe care le facem noi, mediul de lucru este cel mai important. Şi, asta facem noi. Avem comunicare zilnică. În sală este prezentă o doamnă medic care vrea să vină la Călăraşi, pentru că facem altceva. De ce MedFest? Pentru că asta trebuia să facem mai demult. Am adunat peste 500 de persoane din sistemul medical sau oameni din domenii conexe, care nu au fost niciodată apreciaţi pentru ceea ce fac. Eu, de cele mai multe ori, în şedinţe, îi critic dur, dar niciodată cu răutate. Îi critic constructiv şi asta se vede în performanţa pe care am început s-o atingem. Obiectivul nostru este să îmbunătăţim, în primul rând, infrastructura spitalelor, apoi comunicarea personalului medical cu pacienţii”, a precizat Bogdan Mihai, specificând că, uneori, a simţit pe propria piele efectul unei comunicări proaste. Atunci când te prezinţi la spital, ajungi cu probleme de sănătate şi ultimul lucru pe care îl vrei să se întâmple, e să găseşti o persoană care să te ignore, să te trateze rece sau, mai rău, să te facă să te simţi prost. Şi, pentru ca toate astea să nu se întâmple, a luat mai multe măsuri. De la chestionare, pe care pacienţii uneori le completează sau nu, de la discuţii, pe fiecare secţie, legat de cât de importantă e comunicarea, de la luarea în serios a fiecărei sesizări primite, până la sesiuni de comunicare ţinute personal. Şi, lucrurile au evoluat spre bine. Chiar dacă nu totul e numai lapte şi miere, multe lucruri s-au schimbat. „Foarte mulţi oameni din sistemul medical înţeleg faptul că, printr-o comunicare corectă şi prin respect, se rezolvă multe probleme. Şi da, acest lucru îmi dă o satisfacţie personală. Inclusiv, ca potenţial pacient. Comunicarea este extrem de importantă şi chiar poate salva vieţi. Atunci când ai nevoie de suportul unei alte unităţi medicale pentru pacienţi pe care nu îi poţi trata, sau când ai nevoie de sprijinul unui alt coleg care să vină şi să facă ceva pentru un pacient. Pentru a duce mai departe proiectul de a schimba mentalităţile şi modul în care trebuie să comunicăm, am creat un nou concept. Un concept prin care vom pune în legătură oamenii din spital cu personalităţi medicale, de la nivel naţional. De la managerii unor mari unităţi medicale, până la cadre universitare de referinţă ale sistemului medical. L-am denumit MEDFEST. Practic, mutăm centrul medicinii din România, pentru câteva ore, la Călăraşi. Din acest concept se vor desprinde ulterior sesiuni de comunicare cu fiecare angajat din spitalele pe care le coordonez, astfel încât să fim siguri că fiecare om a înţeles exact de ce e importantă comunicarea. Mai mult, vom beneficia şi de sprijinul unor specialişti în comunicare şi de alţi fini cunoscători ai sistemului medical. Cu bune şi cu rele”, a explicat administratorul public al CJ Călăraşi.

„Sperăm să dezvoltăm mediul academic, pentru că numai astfel putem atrage mai mulţi medici în Călăraşi”

Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, profesorul doctor Viorel Jinga şi-a manifestat toată susţinerea de a colabora în cadrul acestui proiect. „La Călăraşi mă simt ca acasă. Am demarat discuţiile despre o extensie a Facultăţii de Asistenţă Medicală, la Călăraşi, o propunere ce va fi realizabilă în viitorul apropiat. Deja am primit o lisă cu colegii din spitalele din Călăraşi care au doctorat sau sunt înscrişi la doctorat. Cu siguranţă vom face toate eforturile ca la anul să putem găzdui spaţiile şi dotările necesare, aşa încât să luăm aprobare de la organismul care validează fiecare extensie de facultate. Şi, poate anul următor universitar să avem şi aici prima generaţie care să se înscrie la asistenţă medicală. Cu această ocazie colegii, cu doctorat sau care sunt înscrişi la doctorat, pot preda la plata cu ora, iar ulterior pot deveni titulari la Universitatea noastră. Iar finalmente, să putem transforma unul dintre spitale în spital universitar, atunci când vor fi două secţii clinice…Sperăm să dezvoltăm mediul academic, pentru că numai astfel putem atrage mai mulţi medici în Călăraşi…Pentru că am avut o temă despre comunicare, eu am pregătit un spici mai metaforic din partea Universităţii. Emoţie, empatie, recunoştinţă, cred că aşa putem descrie acest moment deosebit, dedicat performerilor din sănătatea călărăşeană, ce se transpune astăzi în prima ediţie a galei MedFest, festivitate pe care consider că trebuie s-o consacrăm, în semn de reverenţă, tuturor pacienţilor din acest judeţ”, a subliniat rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”. „Sunt onorată să fiu, astăzi, alături de dumneavoastră. Este foarte plăcut să participi la astfel de evenimente şi cred că ar trebui s-o facem mult mai des. Cred că dacă ne gândim bine, felul în care reuşim să facem o colaborare mai bună între spitalele mici, mijlocii şi marile centre universitare, reprezintă poate punctul de plecare al unei adevărate reforme în sănătate. Este o diferenţă uriaşă între numărul de medici care există în centrele universitare şi cel din multe oraşe şi zone defavorizate. Iar asta nu este corect, căci toţi cetăţenii ţării au acelaşi drept la asistenţă medicală. Suntem aici pentru a reuşi să facem ceva, în acest sens. Colaborarea între spitalele mici şi centrele universitare nu trebuie să vizeze strict doar latura educaţională. Este foarte utilă, căci fără de asta nu putem ţine pasul. Dar, dincolo de perfecţionarea medicală, cred că trebuie sprijinit actul medical şi acest lucru se poate face printr-o colaborare reală, nişte contracte de parteneriat între centrele universitare şi spitalele mai mici…Medicul din spitalele mai mici trebuie să ştie că poate suna un prieten, un alt coleg, dintr-un alt centru, care îl poate ajuta cu un sfat. Poate că aceste parteneriate şi-ar putea găsi foarte bine aplicabilitatea alături de telemedicină. Când, în timp real, să ştii că ai un culoar pe care poţi să trimiţi nişte investigaţii, imagini, cu care să fii susţinut şi sprijinit într-o decizie medicală, ce altminteri ţi-ar fi foarte greu să o iei. Cred că aici trebuie să lucrăm – alături de parteneriatele pe educaţie, pe extinderea serviciilor noastre ca universităţi – la susţinerea activităţii medicale. De aici aş propune eu să începem”, a completat profesorul universitar, Cătălina Poiană.

„Nu am reuşit numai eu, reuşim împreună şi trebuie să comunicăm”

Doar cuvinte de apreciere, pentru faptul că la Călăraşi, a fost posibilă organizarea celui mai mare eveniment de comunicare medicală, a avut şi preşedintele Vasile Iliuţă. Cel ce a dat şansă acestui demers şi care, întotdeauna, a sprijinit sănătatea călărăşeană. „Pentru Călăraşi este o mare sărbătoare: Festivalul medicinii, gala cu numărul unu. O sărbătoare pentru toţi medicii, din spitalele din subordinea CJ. Salut managerii de spitale prezenţi şi, nu în ultimul rând, pe domnul rector al Universităţii «Carol Davila», ce a lansat nişte promisiuni , pe care noi, Călăraşiul, ne vom strădui să le punem în practică. Anume să asigurăm condiţiile necesare pentru ca parteneriatul, cu Universitatea «Carol Davila», să fie realizabil. Trebuie să mulţumim şi domnului ministru Rafila pentru susţinerea proiectelor pe care noi le derulăm la nivel de judeţ. Toate astea se datorează unui lucru minunat: comunicarea. Noi comunicăm în permanenţă cu conducerile spitalelor de la Călăraşi, am pus şi un reprezentant care să răspundă de tot ce înseamnă atragerea de medici la Călăraşi. Cred că toate astea nu se realizau dacă dumneavoastră, ca personal medical, nu reuşeaţi şi administrativ. Nu am reuşit numai eu, reuşim împreună şi trebuie să comunicăm. Eu comunic cu electoratul, dumneavoastră trebuie să comunicaţi cu pacienţii. Căci, numai împreună vom reuşi. Mă bucur să văd că profesioniştii din sănătate sunt deschişi la astfel de evenimente. Avem multe de făcut pe mai departe, iar entuziasmul şi energia pe care o primim este fix ceea ce avem nevoie, ca noi să continuăm să facem lucruri bune la Călăraşi. Mulţumim tuturor, colaboratori, parteneri care sunteţi parte din povestea noastră”, a punctat Vasile Iliuţă, preşedintele CJ Călăraşi.
Una peste alta, evenimentul şi-a atins scopul, profesioniştii din sănătate manifestându-şi deschiderea spre comunicare. MedFest înseamnă recunoaşterea acordată medicilor şi întregului personal medical din Călăraşi, reprezintă felul în care li se mulţumeşte pentru sutele de vieţi salvate zi de zi, pentru efortul lor neîncetat şi gărzile lungi, pentru dedicarea cu care îşi desfăşoară această meserie nobilă. Iar în această zi, cadrele medicale au avut parte de recunoştinţă. În partea a doua a evenimentului, medicii şi personalul auxiliar, din spitalele din judeţ, au fost premiaţi pentru realizările lor remarcabile de către preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Vasile Iliuţă şi administratorul public, Bogdan Mihai. MedFest s-a încheiat cu promisiunea continuării investiţiilor în sistemul medical din judeţul Călăraşi şi cu susţinerea necondiţionată a personalului medical din spitalele călărăşene.

Cristina ANDREI