Marian Drăgan a fost reales în funcţia de preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Călăraşi pentru următorii patru ani

Recent, la Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Călăraşi a avut loc o adunare generală, în cadrul căreia s-au aprobat datele de bilanţ, planificarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi s-a ales noua conducere a instituţiei. În urma alegerilor, Marian Drăgan a obţinut un nou mandat de preşedinte al CCIA Călăraşi, pe următorii patru ani, respectiv 2023-2027. Acesta spune că funcţia nu este de fapt una executivă, ci onorifică şi are atribuţii legate de implicarea camerei de comerţ în mediul de afaceri. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Călăraşi, precum şi alte camere de comerţ, reprezintă o interfaţă între administraţia de stat şi mediul de afaceri, având rolul de a sprijini economia locală prin diverse cursuri şi programe de reconversie profesională. Fireşte că sunt şi atribuţii mai distincte, precum certificatele de origine, certificatele de forţă majoră, organizarea de târguri şi expoziţii, şcoala de afaceri. „Camera de Comerţ organizează un evantai mai larg de cursuri. Sunt cursuri solicitate direct de agenţii economici, pe care le plătesc în mod direct. De exemplu,  în ultima vreme, pe domeniul agriculturii avem o diversitate mare de cursuri. În acelaşi timp, Camera de Comerţ poate să înfiinţeze şi alte ONG-uri, cu anumite ţinte. Am participat la înfiinţarea unui GAL – Grup de Acţiune Locală. În judeţ s-au înfiinţat vreo două sau trei GAL-uri, ce au ca rol susţinerea tradiţiilor specifice zonei. Am înfiinţat şi un FLAG în domeniul pisciculturii. Camera a fost activă şi a înfiinţat un FLAG la Călăraşi, am susţinut al doilea FLAG în zona Lehliu, cu ţinta de a sprijini breasla piscicultorilor. Am alocat multe surse în acest sens. Camera de Comerţ e dependentă de surse. Cei de la Camera României au încercat să solicite guvernanţilor să corecteze legea camerei de comerţ. În sensul de a se face o taxă fixă, modică, agenţilor economici, în jur de 10 euro, după legislaţia maghiară care e cea mai permisivă şi apropiată de noi. Asta pentru a avea o sursă constantă de venit şi personal suplimentar în cadrul camerei, scopul fiind de a putea face mai multe servicii agenţilor economici. Legea este încă în Parlament, se discută, dar tergiversează. Deci, acum câţiva ani, eu am tot dat exemplu o întâlnire cu preşedintele Camerei de Comerţ din Franţa, zona Lyon. Am avut o întâlnire la Ploieşti şi dumnealui m-a întrebat ce buget am. Normal că aveam un buget mic şi, ca atare, am căutat să evit subiectul. L-am întrebat ce buget are dumnealui şi avea 250 de milioane de euro pe an, din cotizaţia constantă a agenţilor economici. De aceea, îşi permitea servicii incredibile pentru agenţii economici din zona Lyon. Este normal că pentru a face multe servicii, trebuie să fii bugetat”, a precizat preşedintele Marian Drăgan, specificând că instituţia din Călăraşi are venituri mici şi oferă puţine servicii, dar a încercat să-şi îmbunătăţească relaţia cu agenţii economici, în special în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene şi participarea la prezentări, organizate de ADR Sud Muntenia sau OIR POSDRU şi zona transfrontalieră. Camera de Comerţ din Călăraşi este importantă pentru judeţ şi ar trebui susţinută de statul român, pentru a face faţă competiţiei în cadrul comunităţii europene, unde toate firmele sunt susţinute masiv de stat şi sistemul cameral. Iar acestea, pot organiza mai multe acţiuni – târguri, mese rotunde – menite să sprijine mediul de afaceri. Asta a încercat şi CCIA Călăraşi să facă, organizând mese rotunde cu agricultorii din Bulgaria. Şi, în baza acestor întâlniri, o parte din agricultorii călărăşeni au achiziţionat nişte silozuri metalice de acolo. Iar bulgarii, au fost interesaţi de seminţele de la Institutul de Cercetare Fundulea.
De asemenea, CCIA Călăraşi încearcă să atragă investiţii în judeţ, discutând cu multe firme din Bucureşti, care caută să-şi mute sediul în afara oraşului, din cauza aglomeraţiei urbane. „Căutăm să ne implicăm în atragerea de investiţii pentru judeţul Călăraşi. Am discutat cu foarte multe firme din Bucureşti pentru a veni în judeţul nostru şi au început să ne trateze ca pe o zonă metropolitană. Multe firme, aflate unele chiar şi în centrul Bucureştiului, caută să-şi mute sediul firmei şi activitatea în afara Capitalei, din cauza aglomeraţiei urbane.  Foarte multe investiţii, pe care le-am discutat, s-au atras înspre zona Olteniţa, începând cu comuna Frumuşani, iar altele spre Fundulea, Tămădăul Mare şi aproape de Lehliu. Sunt foarte multe locaţii, practic suntem o zonă metropolitană a Bucureştiului cu jumătate din judeţul Călăraşi. În rest, legat de investiţiile majore… La întâlnirea cu premierul, de acum câteva săptămâni la Călăraşi, în calitate de preşedinte al Camerei, am sesizat câteva investiţii majore. Una din ele este Canalul Dunăre – Bucureşti. Studiul de fezabilitate este în arhiva Guvernului, a fost proiectat de IPTANA Bucureşti şi refăcut. Am sprijinit şi eu la finalizarea acestui studiu, să fie avizat de cele trei judeţe – Ilfov Giurgiu şi Călăraşi. Aici se au în vedere două porturi în Bucureşti, ecluză la Budeşti, cele două porturi de lângă Bucureşti – Glina şi 1 decembrie, amenajarea râului  Argeş. Investiţia ajunge la peste 1,5 miliarde euro, iar asta înseamnă că am avea 10.000 de locuri de muncă, cinci ani. Canalul este realizat în proporţie de 70- 80%. A doua  investiţie necesară municipiului Călăraşi este cea legată de Canalul Siderurgic. Platforma industrială are nevoie ca transportul spre Constanţa, spre exteriorul ţării, să nu se mai facă pe cale rutiera, ci pe apă. De aceea ar trebui finalizat acest canal, care e realizat deja în proporţie de 90%. A fost proiectat tot de IPTANA Bucureşti. Avem deja mese rotunde organizate la Camera de Comerţ, cu agenţi economici, din care a reieşit o necesitate a unui transport anual de circa 6 milioane de tone. Transportând pe apă, bineînţeles că agenţii economici ar beneficia de un preţ foarte  redus. De asemenea, am prezentat un proiect de turism al judeţului nostru. Este vorba de acest drum între Călăraşi şi Olteniţa, pe malul Dunării. Digul trebuie să fie îmbunătăţit pentru a se mai tempera inundaţiile, se poate prevedea şi o pistă de biciclete. În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt prevăzuţi aproape 3.000 de km, cu finanţare la nivel de sute de milioane de euro. Am discutat acest lucru şi la Consiliul Judeţean care a avut toată deschiderea şi se pare că se va înainta un astfel de proiect spre finanţare. Ce înseamnă asta pentru noi? Înseamnă să nu mai circulăm până la Olteniţa, din comună, în comună, din sat, în sat. Dar, în acelaşi timp, să le permitem comunelor, începând de la Grădiştea până spre Ulmeni, să-şi dezvolte o infrastructură spre Dunăre. Asta înseamnă că se pot organiza multe locaţii pentru turism, înfiinţa cherhanale specifice pentru pescari, pontoane. Înseamnă dezvoltarea turismului în zonă şi multe proiecte, pe care Camera de Comerţ caută să le sprijine, să facă lobby, la toate nivelurile, creând un mediu propice de afacere”, a punctat Marian Drăgan.

Priorităţile pentru noul mandat 

Priorităţile preşedintelui Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Călăraşi, Marian Drăgan, pentru noul mandat sunt legate de promovarea proiectelor importante şi îmbunătăţirea relaţiilor cu partea turcă. Unul dintre obiectivele cheie este organizarea unei mese rotunde cu agenţi economici şi firme din Turcia, pentru a discuta oportunităţile de afaceri în judeţul Călăraşi. În Turcia există multe firme care doresc să îşi mute locaţia din cauza inflaţiei, iar Călăraşiul poate oferi un mediu favorabil pentru investiţii. „În condiţiile în care se temperează situaţia cu războiul din Ucraina şi putem relaţiona mai bine cu partea turcă, aş dori să fac cu agenţii economici din Călăraşi o masă rotundă, la care să participe călărăşenii şi firme din Turcia. În Turcia sunt multe firme ce vor să-şi mute chiar şi locaţia în Călăraşi, din cauza inflaţiei imense care există acolo. În acest sens, am discutat la consulatul de la Constanţa de a identifica o regiune similar nouă –  nu ne trebuie agenţi foarte puternici – la nivelul cifrei de afaceri de aici. Vrem să încercăm să comunicăm, să discutăm afaceri faţă în faţă, ca să oferim oportunitate firmelor mici şi mijlocii, dar şi Start-up- urilor care vor să înceapă ceva şi le trebuie un punct de sprijin, o informare mai bună. Treaba cu Schengen durează şi în toate variantele, relaţia cu Turcia nu va fi una uşoară. Dar, acolo sunt investitori foarte puternici. Apoi, legat de reconversia profesională, pentru a-i sprijini pe agricultori, am avut discuţii cu câteva asociaţii agricole şi cu Universitatea Agricolă de la Călăraşi, de a găsi o sursă de finanţare extraşcolară. Aşa încât, studenţii noştri, când termină facultatea, să aibă şi abilităţi. Adică, abilitatea de a conduce o combină, un tractor şi aşa mai departe. Dar, în special, să se urce pe aceste combine formidabile care costă sute de mii de euro.  Populaţia judeţului este îmbătrânită şi la astfel de investiţii, şefii de fermă aproape că nu fac faţă cu personalul în perioade de vârf. Atunci când un tânăr absolvent termină, dezvoltând şi aceste abilităţi, are o mai bună şansă să îşi găsească un loc de muncă. Am avut mai multe discuţii cu studenţii de la universitate şi i-am văzut că sunt extraordinar de motivaţi. Cei din anul întâi sunt motivaţi pentru a face practica în fermă,  pe toate etapele de cultivare şi recoltare a unor produse cerealiere. Iar cei din anul trei şi patru, ani terminali, au fost la prezentarea de proiecte şi, pentru prima dată, am văzut proiecte extraordinare. Au început deja să aibă o orientare foarte bună aceşti studenţi, să fie mai legaţi de mediul de afaceri. Merita sprijinită din plin Universitatea de la Călăraşi, iar Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură este lângă această universitate”, a mai adăugat Marian Drăgan, preşedintele CCIA Călăraşi.
În ceea ce priveşte viaţa economică din judeţ, aceasta se confruntă cu o perioadă de stagnare şi nesiguranţă, dar autorităţile sunt determinate să îmbunătăţească mediul de afaceri, prin investiţii în infrastructură şi facilităţi pentru agenţii economici. De asemenea, se observă un punct tare în contribuţia extraordinară a administraţiei publice, în îmbunătăţirea infrastructurii din judeţ, precum drumuri asfaltate, reţele de apă şi canalizare în majoritatea comunelor, precum şi unele comune care şi-au asigurat şi reţeaua de gaze.
În general, autorităţile din judeţul Călăraşi sunt determinate să promoveze dezvoltarea economică şi să creeze oportunităţi pentru investitori, studenţi şi agenţi economici în perioada următoare.

Ramona BUTNARIU