Mamele minore, un fenomen socio-medical foarte complex în România
Sarcina în adolescenţă este una dintre cele mai actuale probleme de sănătate publică, fiind un fenomen răspândit atât la nivel global, cât şi la nivel naţional. Dintre cele 16.470 de adolescente (cu vârsta de până la 19 ani) care au devenit mame în 2020 (potrivit datelor temporare INS), 392 sunt din București. Vârsta fragedă a mamei antrenează probleme complexe de sănătate, atât pentru aceasta, cât și pentru nou-născut. Organizația Salvați Copiii România a dezvoltat, în 2021, programul de susținere a sănătății mamelor și copiilor prin dotarea unităților medicale și prin oferirea de servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) în zone defavorizate la nivel național. Numai în București, șase unități medicale au fost dotate cu aparatură și echipamente medicale în valoare totală de 742.398,80 de euro. Astfel, au fost donate Spitalului „Grigore Alexandrescu” din capitală două ambulanțe performante și aparatură medicală de ultimă generație. Totodată, Salvați Copiii a renovat și modernizat integral secția Obstetrică-Ginecologie I a Maternității Polizu. A demarat un amplu proces de reabilitare a Blocului Operator și a Secției de Terapie Intensivă ale aceleiași unități medicale, pentru care redirecționarea de către companii a 20% din impozitul pe profit este o sursă vitală de finanțare.
În România 16.470 de adolescente au devenit mame în anul 2020. Județul Mureș se situează pe primul loc în ceea ce privește numărul mamelor adolescente, urmat de Dolj, Brașov și Iași. Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani și de 18 ani la al doilea copil. Există mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil.
Datele unei cercetări comunitare realizate de Organizația Salvați Copiii România arată că un procent covârșitor – 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunități – afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.
Județele cu cele mai multe mame adolescente sunt, potrivit datelor temporare INS pentru anul 2020: Mureș – 871; Dolj – 723; Brașov – 695; Iași – 656; Bihor – 614; Bacău – 586; Constanța – 556; Argeș – 489; Dâmbovița – 480; Sibiu – 479
Iar județele cu cele mai puține mame adolescente sunt următoarele: Caraș-Severin – 220; Brăila și Mehedinți – 213; Gorj – 190; Tulcea – 175.
Multe dintre mamele adolescente din mediul rural nu au acces la servicii medicale, lucru ce se răsfrânge apoi în urmărirea medicală a nou-născutului. Mediul din care provine mama, gradul de educaţie şi veniturile familiei determină proporţional accesul la servicii medicale, şcolarizare şi perspective de integrare în societate, pentru tânăra mamă şi copilul ei.
Una dintre marile provocări ale medicilor este cea în care o pacientă este adusă la spital să nască, după o sarcină neurmărită medical. Iar în cazul mamelor adolescente, riscurile să nască prematur și să apară complicaţii sunt mult mai ridicate.
Principala cauză a mortalității infantile este prematuritatea, care înregistrează o creștere semnificativă în aproape toate țările lumii. Copiii prematuri au mari șanse de supraviețuire și recuperare dacă unitățile medicale în care se nasc și sunt tratați au la dispoziție aparatură medicală adecvată unei intervenții rapide.
„Când am demarat programul de combatere a mortalității infantile, știam că ne așteaptă un drum lung. Însă, am pus bazele unui proiect ambițios de susținere a sănătății mamelor și copiilor prin dotarea unităților medicale și prin oferirea de servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) în zone defavorizate. Ni s-au alăturat imediat medici dedicați și, treptat, susținători și parteneri sociali, pe care ne bazăm în continuare. Împreună am reușit să extindem programul și către spitalele de pediatrie.
De aceea este atât de important acest mecanism de direcționare a 20% din impozitul pe profit, pentru că înseamnă construcție solidă”, transmite Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.
Cătălina GHEORGHE
