„Mai mult de 40% din populaţia României trăieşte din agricultură”
România este o ţară preponderent agrară – cu o tradiţie milenară în creşterea animalelor şi cultivarea cerealelor – dar, în ultimii ani, agriculturii nu i se acordă importanţa cuvenită. Deşi există condiţii pedoclimatice excelente, cei care activează în agricultură nu ştiu cum să facă performanţe în acest sector. Lipsa specialiştilor îşi spune clar cuvântul şi o măsură pe care statul ar trebui să o implementeze este formarea profesională.
Căci, nu poţi da pe mâna unor nespecialişti utilaje de sute de mii de euro. De aceea, învăţământul agricol ar trebui sprijinit mai mult, iar stagiile de practică să fie obligatorii.
Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile a susţinut mereu acest punct de vedere, pe care l-a prezentat în cadrul unei dezbateri cu forurile tutelare, la nivel naţional. Ministerul Educaţiei trebuie să colaboreze cu Ministerul Muncii, să organizeze o întâlnire axată pe tematica nevoii forţei de muncă pe fiecare sector de activitate. „Noi am făcut facultăţi, cu diferite specializări. Dar, nu am plecat de la licee şi nu avem o politică demografică. Nu găsim strungari, electricieni, instalatori. România trebuie să se dezvolte şi pe servicii, dacă tot avem utilaje. Din punctul meu de vedere, cinstit să fiu, şcoala este în cădere liberă. Se vine cu tehnologii de ultimă generaţie, sofisticate, dar nu ştim să reparăm, să facem mentenanţă, nu ne dăm interesul. Şi, se vede ce înseamnă parametrii acestor utilaje în fermele din România”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, dr. inginer în ştiinţe agricole, Nicu Vasile.
Un bun exemplu, al cauzei lipsei forţei de muncă specializate în agricultură, poate fi cel al Combinatului Agroindustrial de la Curtici. Şi, la un moment dat, directorul acestuia, Dimitrie Muscă a atras atenţia asupra aspectului: „Ar trebui remarcat un fenomen care s-a întâmplat în viaţa noastră după 1989. O parte din necazurile pe care le avem astăzi, cu forţa de muncă, provin din cauza faptului că, unii dintre noi, antreprenorii, am plătit muncitorii necalificaţi, dar şi specialiştii, cu salariul minim pe economie, ceea ce i-a făcut pe oameni să-şi ia câmpii, pentru că nu-şi puteau întreţine familia. Un tractorist care lucrează la mine primeşte 12.000 de lei cel mai puţin, dar poate ajunge şi la 15.000 de lei. Dar ştiu şi tractorişti care lucrează pe 5.000 de lei. De asta oamenii au plecat şi acum este foarte greu să-i aducem înapoi”.
Directorul Dimitrie Muscă are perfectă dreptate, în opinia lui Nicu Vasile care apreciază managementul acestuia într-o unitate fanion pentru agricultura României până în 1990. Asta fiindcă a reuşit să treacă testul unui capitalism sălbatic. Acolo este vorba de un proiect integrat. Ei merg de la semănat, de la partea vegetală, la desfacerea cărnii şi a mezelurilor. Totul există în acest combinat. „Referitor la premisa că antreprenorii au plătit prost oamenii în agricultură şi de aceea au plecat în alte ţări…De fapt, antreprenori sunt fermierii. Şi, câţi fermieri sunt în România? Din 830.000 de fermieri, nu avem decât 20.000 – 30.000 care sunt fiscalizaţi…Eu nu cred că dă salariul ăsta. Poate dă în campanie, dar nu… E foarte mult şi nu justifici. Păi, din moment ce tu vinzi materie primă… România nu are decât ferme vegetale. Agricultura României e activitate sezonieră”, a punctat preşedintele LAPAR.
Printre altele, în 2019 (ultimul an pentru care există date disponibile), numărul angajaţilor cu carte de muncă din agricultură a fost estimat la 250.000 de persoane. Însă, neoficial, numărul celor care lucrează în agricultura de subzistenţă ar fi de 2 000.000. Preşedintele LAPAR, Nicu Vasile admite această cifră: „Mai mult de 40% din populaţia României trăieşte din agricultură, în afară de comerţ. 60% din ce vedem, maşinile pe şoselele din România, sunt ale agenţilor de vânzări. Ce vindem? Produs finit din alte economii, nu din România. Iar restul, din această muncă de fermier de sfârşit de săptămână”.
„În primăvara anului viitor, vom asista la un alt val de plecare a forţei de muncă din România către ţările vestice”
În condiţiile în care agricultura reprezintă între 4 şi 5% din PIB şi are cea mai mare parte a populaţiei ocupată în acest sector din Uniunea Europeană (peste 20% persoane active), în România, mai sunt doar 57 de licee cu profil preponderent agricol, faţă de 120, acum 2 decenii. În acest an, aproape 2.500 de absolvenţi de gimnaziu s-au înscris la un liceu cu profil agricol din România, potrivit unor date centralizate de Fundaţia World Vision. Pe de altă parte, fostul preşedinte al Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru Desfacerea Laptelui Crud, Cristian Lungu (care, din păcate, în luna octombrie, anul acesta, a decedat) susţinea, la un moment dat, că tinerii ar trebui motivaţi să rămână în ţară printr-o implicare mai activă a şcolilor, fermierilor şi statului. „Lipsa forţei de muncă într-o fermă este dramatică. Toate fermele mari se vor redimensiona în maxim cinci ani de zile. Menţinerea fermei de familie ar trebui să fie făcută foarte bine, pentru că forţa de muncă existentă într-o familie dimensionează mărimea fermei, din cauza lipsei forţei de muncă. Un tractor sau o combină este o uzină şi trebuie să fie înţeleasă foarte bine”, atrăgea atenţia dumnealui.
Preşedintele LAPAR este de acord cu cele spuse de regretatul Cristian Lungu, însă, cu toată implicarea, crede că mulţi tineri vor mai pleca din ţară. „În primăvara anului viitor, noi, românii, vom asista la un alt val de plecare a forţei de muncă din România către ţările vestice. E clar că tinerii doresc să trăiască mai bine. Nu mai au răbdare să construiască. Se duc acolo, că iau puţin mai mult. Intervine şi dorinţa de a vedea ţările din vest, dar adevărul e că salariile sunt mai mari. Străinii vând produs finit în România, care este o piaţă de desfacere teribilă…E adevărat că fermierii români se confruntă cu un deficit de forţă de muncă şi de oameni specializaţi. Dar, cum poţi să-i ţii în ţară? Sămânţa nu este produsă de noi, pesticidele nu de noi. Cheltuielile pe unitatea de produs obţinut sunt foarte mari, în comparaţie cu preţul de vânzare. Şi, la o adică, riscurile sunt foarte mari în agricultură”, a mai adăugat dr. ing. Nicu Vasile, preşedintele LAPAR.
Ramona BUTNARIU
