„Mai avem mult până ce FreeLand va deveni un festival în adevăratul sens al cuvântului”
Forţa Dreptei (FD) Ialomiţa îşi doreşte să fie cât mai des alături de comunitate, pentru că este o organizaţie politică nouă, înfiinţată de curând, cu membri puţini, dar în creştere. Lansarea a avut loc anul trecut, în luna noiembrie, dar până acum echipa s-a ocupat doar de organizare. Însă, în prezent, a ajuns la nivelul în care poate ieşi public pentru a-şi expune punctele de vedere. Lucru pe care l-a şi făcut, vineri, 14 iulie, în cadrul unei conferinţe de presă, unde unul dintre subiectele abordate s-a referit la cele întâmplate la FreeLand Festival, evenimentul organizat de Primăria Slobozia, la Peri. Misiunea de a expune cum au stat lucrurile, la festival, i-a revenit lui Eugen Dubălaru, preşedintele Forţa Dreptei (FD) Ialomiţa.
Dacă iniţial, acum doi ani, a considerat că transformarea Zilelor Sloboziei într-un festival reprezintă o schimbare în bine pentru municipiu (şi i-a plăcut ideea, care prevedea zone de restaurante, relaxare, jocuri, mâncare), după ediţia din acest an, lucrurile s-au dovedit a nu fi atât de bune pe cât credea. „O spun că mâhnire că lucrurile nu stau chiar bine şi mai avem mult până ce FreeLand va deveni un festival în adevăratul sens al cuvântului. Sunt sigur că avem nevoie de evenimente de acest gen la Slobozia, căci sunt chiar foarte puţine organizate pentru slobozeni, ialomiţeni şi cei din judeţele limitrofe. Îmi doresc să se întâmple lucrul acesta şi este absolut normal. Mai mult decât atât, cred că şi din punct de vedere economic poate genera nişte venituri importante pentru Slobozia. Şi atunci când a apărut Untold era un eveniment micuţ ce nu avea atractivitate foarte mare. Iar la momentul acesta este unul dintre evenimentele cele mai importante din Europa, un generator foarte mare de venituri pentru comunitatea din Cluj. Generează şi foarte mulţi turişti, care se întorc după eveniment, pentru a vizita oraşul şi împrejurimile. Atunci când mă gândesc la FreeLand vreau să-l compar cu festivaluri de top – Untold, Neversea, Nostalgia, Saga festival, Electric Castle – fiindcă acolo ar trebui să ajungă. Ca să putem genera vizitatori şi venituri în economia oraşului şi a judeţului, trebuie să facem lucrul acesta. Nu înţeleg de ce, pentru al doilea an consecutiv, Festivalul FreeLand a fost organizat fix în aceeaşi perioadă cu Neversea. Eu cred că au fost participanţi ce au preferat să meargă la Neversea, pe care FreeLand i-a pierdut. Apoi, în prima zi am avut o situaţie neplăcută, o furtună. În după amiaza aceea am fost la festival pentru că, prin natura profesiei, a trebuit să livrez ceva acolo. Nu a fost vina nimănui că a fost furtună, s-a întâmplat şi la case mai mari. Problema e că, din punctul meu de vedere (care am o oarecare experienţă în organizarea de evenimente, am fost implicat inclusiv la Saga festival) existau două posibilităţi. Anume ca decizia să se anuleze evenimentul să fie luată înainte de a veni furtuna, nu după ce pui în pericol vieţile şi integritatea oamenilor de acolo. Din fericire, nu s-a întâmplat nimic, dar a fost lăsat totul la voia sorţii. Cea de-a doua rezolvare a situaţiei, ţinând cont de toate avertizările de pe parcursul zilei, era să se pregătească o zonă acoperită”, a precizat Eugen Dubălaru, specificând că nu s-a luat în calcul că atât participanţii, cât şi IT-iştii ar fi fost dispuşi să continue petrecerea după furtună. Dar zona, chiar dacă nu deranjează pe nimeni, căci se află la Peri, în afara oraşului, s-a umplut de apă. A mai intervenit, apoi, problema parcării autoturismelor. Atunci când anunţi cu surle şi trâmbiţe că vei avea 50.000 de participanţi, trebuie să te gândeşti şi la problema aceasta. Şi soluţii se găseau în apropiere, dar cu o comunicare mai bună. „Am auzit şi de 30.000 participanţi de-a lungul celor două zile. Bine că toţi cei care organizează cresc puţin numărul de participanţi, dar mi se pare destul de mare exagerarea. La Nostalgia, anul acesta, un festival care s-a desfăşurat pe parcursul a patru zile, au fost 75.000 de participanţi. Au fost 330 barmani, 350 toalete şi 7 scene. Asta înseamnă 17.500 participanţi pe zi. La noi, autorităţile au zis că au fost 15.000 participanţi pe zi, ceea ce mi se pare puţin cam exagerat. Probabil au exagerat pentru a justifica bugetul care, de-a lungul festivalului, a tot primit destul de multe acuze. Aş fi preferat ca organizatorii să vină cu un bilanţ destul de transparent, de aceea am şi aşteptat o săptămână să vedem ce se întâmplă. Vreau să atrag atenţia autorităţilor că, de-acum încolo, vom puncta transparentizarea cheltuielilor, încasărilor şi a rezultatelor. Suma de 900 mii lei ce s-a vehiculat în presă, e doar o parte din bugetul cheltuit, căci au fost mai multe instituţii implicate şi multe alte cheltuieli. Pe de altă parte, eu gândesc că un buget de investiţii de 900 mii nu e foarte mare pentru un eveniment, dar am nişte mici reglaje de făcut aici, din punct de vedere economic. Mai ales că vin din mediul antreprenorial şi sunt în administraţia publică locală şi a trebuit să gândesc un pic mai aplicat. În primul rând, ar trebui să existe o taxă pentru intrarea la festival, chiar modică, de 10 lei, care nu e un capăt de ţară. S-ar fi adunat, să zicem 300 mii lei, care ar fi putut fi investiţi în îmbunătăţirea festivalului Aceşti 10 lei responsabilizează participantul la festival, validează evenimentul. Apoi, noi nu avem sponsori, brand-uri recunoscute la nivel de ţară. La celelalte evenimente sunt standuri ale producătorilor de bere, energizante, vânzătorilor de ţigări, telefonie mobilă, supermarketuri. Sunt standuri create acolo, închiriate de aceste mari brand-uri, care generează, la fel, nişte venituri. Faptul că la noi nu au fost standuri, înseamnă că evenimentul nu este atractiv pentru absolut nimeni”, a punctat liderul Eugen Dubălaru, care a avut curiozitatea să caute o listă a festivalurilor din România şi FreeLand nu se regăseşte nicăieri. Asta înseamnă că nu se face promovare suficientă. „Cred că festivalul poate avea un viitor. Eu cred în festivalul acesta şi cred că poate genera lucruri frumoase pentru Slobozia. Dar, în primul rând, trebuie efectuată cercetare. Sunt curios dacă din echipa de organizare, a participat cineva la un festival, măcar din curiozitate, să vadă ce se întâmplă la festivalurile mari. Şi ceilalţi de la marile festivaluri din România, se deplasează la festivalurile internaţionale şi învaţă. Trebuie să existe o cercetare, o promovare. Nu am văzut o promovare cine ştie ce. Mă îndoiesc că la nivel de judeţe limitrofe a fost o promovare mai importantă decât la nivel de Slobozia sau Ialomiţa. Nu am avut un branding la Festival, în cadrul acestuia. Dacă venea cineva din alt judeţ, Brăila sau Buzău, nu-şi dădea seama că este la Festivalul Freeland. De aceea, trebuie creat un branding. Nu am avut decoruri, tot felul de zone bine delimitate, au fost mai multe problemuţe. Dacă toate chichiţele astea organizatorice se rezolvă, reuşim din timp să atragem sponsori şi mai punem şi-o taxă, eu cred că poate deveni un festival foarte frumos, cu cei 900 mii lei investiţi, plus încă vreo 900 mii din încasări. Pus la punct, lucrat cu profesionişti şi ascultat de aceştia…Eu cred că este nevoie şi de enterteiner, dar făcut mult mai bine, cu responsabilitatea banului cheltuit şi încasat. Cu un buget minim, se poate face un festival frumos. Dacă-l creştem cum trebuie, eu cred că putem să avem valoare pe festival. Întotdeauna vor exista alte priorităţi. Dar, eu cred că trebuie să existe şi momente de genul acesta, de distracţie pentru comunitate…Eu sunt de principiu că ar trebui să-l continuăm şi îi sfătuiesc pe cei care îl organizează să se apuce de pe acum de ediţia de anul viitor, să facă cercetare, să promoveze festivalul către sponsori importanţi. Căci, la momentul acesta, nu suntem atractivi şi nu putem genera venituri”, a mai adăugat preşedintele FD Ialomiţa.
Ramona BUTNARIU