„Legea arendei are multe chichiţe”
Faptul că în agricultură riscurile sunt foarte mari, pentru cei care se înhamă la această îndeletnicire, nu mai reprezintă demult o noutate. Toată lumea ştie că în agricultură eşti la mâna lui Dumnezeu, ca să te ferească de secetă sau alte calamităţi. Asta nu înseamnă că fermierii trebuie să se lase de agricultură. Căci, altfel, de unde s-ar mai asigura hrana populaţiei? De aceea, statul trebuie să asigure sprijin financiar şi un cadru legislativ adecvat nevoilor actuale. Realitatea este însă alta. Nu întotdeauna lucrurile merg pe făgaşul dorit.
Bunăoară, Legea arendei are multe chichiţe, în opinia Ralucăi Dumitrescu, deputat PSD Ialomiţa, membru al Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Servicii Conexe, din cadrul Camerei Deputaţilor. „Legea arendei are multe chichiţe. Este singura lege care se aplică foarte diferit din punctul de vedere al Ministerului Finanţelor Publice, în fiecare judeţ. De exemplu, deşi există un contract de arendă pentru care se plăteşte impozit, Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ialomiţa consideră că trebuie să achiţi şi TVA. Ori, nu ai cum să plăteşti TVA nedeductibil, să nu ţi-l deduci, ţinând cont că lucrezi terenul şi dai proprietarului produsele. De aici pornesc multe alte probleme. Asta este cea mai mare problemă la Codul Fiscal. Nu există o modalitate prin care cineva să dea o notă de îndreptare. Dacă ceri un punct de vedere la Ministerul Finanţelor, ţi se spune că scrie în lege şi-ţi citează exact. Exact ca la Agenţi Naţională de Integritate. Dacă întrebi: Nu vă supăraţi, aş putea fi în incompatibilitate, îţi răspunde că, potrivit legislaţiei în vigoare, trebuie să consulţi codul nu ştiu care. Şi, l-ai consultat, apoi ai rămas neconsultat. Ce vreau să fac eu acum cu această lege a arendei este ca în cazul în care arendaşul moare, contractul să continue obligatoriu până la finalizarea lui. Sunt foarte multe proiecte. Perioada de arendă trebuie să fie de 11 ani când depui proiectul. Dacă arendaşul decedează, se bat urmaşii pe moştenire, scot arenda şi se diminuează exploataţia, pierzându-se finanţarea. E un lucru care nu poate fi controlat. Apoi, trebuie ca cel care vrea să ia subvenţia să lucreze el terenul. Neapărat, pentru că sunt nişte băieţi frumoşi care vin cu îngrăşăminte sau ierbicide din alte zone şi spun: Uite, matale îţi iei subvenţia, iar eu lucrez terenul. De fapt îl minte, iar omul pleacă de la arendaş şi se întâmplă altceva. Al treilea lucru pe care îl vizez este ca aceste contracte să fie încheiate pe minim 11 ani, pentru a se putea merge cu ele la finanţare. Cu cât contractul este încheiat pe o perioadă mai mică, cu atât se ia perioada de finanţare”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, Raluca Dumitrescu.
În ce priveşte protecţia pentru proprietar, trebuie să se constituie un fond de solidaritate, pentru ca acesta să primească o sumă de bani atunci când este secetă. „El bagă sămânţa, deci trebuie să recupereze banii şi să primească încă ceva. Aici vrem să facem acest fond de solidaritate şi a fost prins în Pilonul doi. Dar, din păcate, cine a fost atunci la guvernare a scos toţi banii de acolo. Iar la asigurări, societăţile nu te asigură pentru secetă. Nu se asigură şi nu se despăgubeşte seceta. Aşa scrie la legea asigurărilor, că suntem în Bărăgan şi există un risc foarte mare… Dacă sădeşti o sămânţă şi nu iese, ai pierdut tot. Dacă investeşti într-o fabrică de cuie şi nu merge, îţi rămâne măcar fabrica. Asta este diferenţa în agricultură. Este foarte complicat din punctul acesta de vedere. Însă, foarte puţini vor să se constituie acest fond de solidaritate. Şi nu ai cum să-i obligi pe asiguratori să asigure culturile în caz de secetă, căci sunt privaţi”, a mai adăugat deputatul social democrat ialomiţean.
Ramona BUTNARIU
