La Tribunalul Bucureşti se inventează reguli noi de procedură
Confederaţia Generală a Muncii – Uniunea Generală a Sindicatelor din România (CGM-UGSR) se luptă de ani de zile în justiţie pentru înregistrarea în Registrul de Menţiuni Speciale al Tribunalului Bucureşti a modificărilor aduse organizaţiei în urma Congresului din 2016, (structura, statut, denumire, sediu, etc.). Cu toate că o instanţă de acelaşi rang, respectiv Tribunalul Ilfov a admis cererea, dând o sentinţă definitivă, prin „bunăvoinţa” unor judecători de la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul a ajuns pentru rejudecarea cauzei la Tribunalul Bucureşti, motivul fiind sediul organizaţiei.
Precizând că UGSR nu s-a desfiinţat niciodată, confederaţiile sindicale, înfiinţate după 1990, au folosit o scuză falsă în încercarea de a motiva un mare jaf asupra patrimoniului sindical construit din banii membrilor, lucru recunoscut şi de diverse instanţe de judecată de-a lungul timpului, prin deciziile pe care le-au pronunţat. Demersul CGM-UGSR a generat o mare disperare printre actuali şi foşti lideri sindicali care au furat acest patrimoniu acum mai bine de 30 de ani, ceea ce i-a făcut să încerce să blocheze activitatea pe toate căile, invocând cele mai aberante motive în instanţă şi beneficiind, în unele cazuri, de anumite decizii judecătoreşti cel puţin ciudate, în contradicţie flagrantă cu realitatea. „Un nou episod care se înscrie în categoria deciziilor judecătoreşti aberante este şi Sentinţa civilă nr. 33/2022 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a III-a Civilă. Prin cererea formulată, CGM-UGSR a cerut instanţei, în procedură necontencioasă, conform dispoziţiilor legale aplicabile, înregistrarea unor modificări la statutul confederaţiei. Conform legii, judecătorul era obligat să dispună înregistrarea acestor menţiuni după verificarea lor. Concret, judecătorul trebuia să facă o analiză a condiţiilor stabilite de legea specială pentru a se putea pronunţa în sensul admiterii sau respingerii cererii formulate în instanţă de CGM-UGSR. Deşi prevederile legii sunt extrem de clare, judecătorul, încălcând legea, a pronunţat o hotărâre care nu răspunde la cererea CGM-UGSR. Astfel, el nu analizează cererea formulată din perspectiva îndeplinirii condiţiilor cerute de Legea 62/2011, încalcă dispoziţiile codului de procedură şi pronunţă o soluţie care nu se regăseşte în această procedură necontencioasă, întemeindu-şi întreaga motivare pe o confuzie intenţionată, pentru a crea voit o poziţie avantajoasă structurilor sindicale implicate în furtul patrimoniului.
Este de neînţeles şi de nepermis, totodată, ca într-un stat de drept în care legea primează, iar judecătorul se supune exclusivei, judecătorul să fie opozantul petentului. Cu ignorarea completă a dispoziţiilor legale în materie, judecătorul şi-a permis să inventeze reguli noi de procedură, creând un precedent extrem de periculos care îi acoperă exact pe cei ce au devalizat patrimoniul sindical”, a precizat Dragoş Frumosu, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii – Uniunea Generală a Sindicatelor din România. Acesta informează că, CGM-UGSR a cerut în 2016 înscrierea menţiunilor în Registrul Special. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Ilfov, iar judecătorul de la acea vreme a pronunţat o hotărâre de admitere a solicitării CGM-UGSR şi înregistrarea menţiunilor în Registrul Special. Acea hotărâre a rămas definitivă, dar ulterior, în urma presiunilor incredibile făcute de structurile sindicale implicate în furtul patrimoniului, Curtea de Apel Bucureşti a anulat această hotărâre rămasă definitivă, apelând la o cale de atac exercitată în afara termenului legal. „Aşa ceva este mai rar. Conştienţi totuşi că nu respectă legea, acei judecători Curtea de Apel Bucureşti, azi pensionaţi, au avut puţină reţinere în a rezolva complet cauza şi au trimis-o în rejudecare la Tribunalul Bucureşti, din propria iniţiativă, fără a avea o solicitare a părţilor în acest sens, dată fiind excepţia necompetenţei teritoriale invocată chiar de judecători. După 6 ani, judecătorul de la Tribunalul Bucureşti inventează o normă procedurală şi, bazându-se pe o confuzie intenţionat creată, ne anulează cererea. Ceea ce a făcut justiţia în acest caz este de netolerat într-un stat de drept european: se restricţionează accesul liber la justiţie, iar acest lucru are un efect negativ asupra activităţii organizaţiei noastre, CGM-UGSR. Se încearcă, astfel, cu disperare desfiinţarea organizaţiei noastre, după ce i-a fost devalizat patrimoniul. Şi totul se face cu încuviinţarea instanţei de judecată, fără ca instituţiile statului să reacţioneze în vreun fel. CGM-UGSR nu cere altceva decât să beneficieze de un proces corect în care interesele unora şi altora să nu fie deasupra legii. Din acest punct de vedere, CGM-UGSR îşi rezervă dreptul de a sesiza Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu Sentinţa civilă nr. 33/2022 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a III-a Civilă şi cu prestaţia judecătorului în această cauză. Organizaţiile sindicale care au furat patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor (UGSR) după 1989 continuă să manipuleze justiţia. Cerem ca Justiţia Română să nu devină părtaşa celui mai mare furt post decembrist din cauza unor judecători care interpretează abuziv normele şi legile. Când legea este călcată în picioare chiar de judecător, statul de drept dispare. Nu solicităm altceva decât o judecată dreaptă, raportată la cererea noastră, care să nu fie influenţată de jocurile şi interesele meschine ale unor indivizi certaţi cu legea”, a mai adăugat preşedintele CGM-UGSR.
Alexandra TUDOR
