Întâlnire de lucru pe tema împăduririlor, organizată în Ialomiţa!

Zilele acestea, la Slobozia, a avut loc o întâlnire de lucru, în cadrul căreia a fost prezentată „Campania Naţională de împăduriri 2022-2026”, finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Scopul principal al autorităţilor este să îi determine pe potenţialii beneficiari să acceseze programul pentru a se atrage cât mai mulţi bani europeni, puşi la ,,bătaie” de Uniunea Europeană în vederea creării de spaţii verzi şi a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Evenimentul a avut loc, mai exact, joi, 16 martie a.c., în Sala „Europa” a Consiliului Judeţean, la aceasta participând: Marin Constantin (prefectul judeţului Ialomiţa), Dan Ştefan Chiru (secretarul de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor); Cristian Ungureanu (reprezentantul Gărzii Forestiere Naţionale); Cătălin Grigore (vicepreşedintele CJ Ialomiţa); Ştefan Muşoiu (deputat PSD Ialomiţa); reprezentanţi ai Romsilva, Agenţiei Protecţiei Mediului; primari sau reprezentanţi ai acestora; producători agricoli şi deţinători de terenuri pretabile pentru împădurire. În cadrul reuniunii de lucru au fost prezentate detalii şi oferite clarificări cu privire la programul de împăduriri 2022-2026, în contextul atragerii posibililor beneficiari, care să acceseze fonduri europene pentru înfiinţarea de perdele forestiere sau păduri. Secretarul de stat, Dan Ştefan Chiru a scos în evidenţă avantajele acestei scheme de finanţare, ce oferă sprijin financiar pentru împădurirea terenurilor agricole neutilizate, dar şi o subvenţie suplimentară anuală de 456 euro/hectar, pe o perioadă de 20 ani, alocată în vederea sechestrării forestiere a dioxidului de carbon. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este coordonatorul acestei campanii care are ca obiectiv realizarea de împăduriri şi reîmpăduriri pe o suprafaţă de 56.700 hectare. „În contextul schimbărilor climatice e necesară majorarea suprafeţelor împădurite, o mare oportunitate fiind posibilitatea accesării de fonduri prin PNRR. România este deficitară la capitolul fonduri forestiere, având în vedere că la nivel european media de împădurire este undeva la 39%, iar la noi de doar de 28%. În cazul de faţă, punctual, în Ialomiţa, media de împădurire este de 5,5%.  Măsura de sprijin vizează realizarea de noi păduri şi suprafeţe acoperite cu vegetaţie forestieră în zone vulnerabile la schimbări climatice, prin edificarea terenurilor, finanţarea împăduririi şi a lucrărilor de îngrijire a plantaţiilor. Această măsură  determină creşterea suprafeţei acoperite cu vegetaţie forestieră, precum şi înfiinţarea unor perdele forestiere de protecţie. Pentru implementarea măsurii, Gărzile forestiere, din structura Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, au un rol deosebit de important în validarea conturilor, a amplasamentelor terenurilor, emiterea avizelor necesare elaborării proiectelor de împădurire, verificarea şi avizarea proiectelor de împăduriri, verificarea lucrărilor de plantare şi întreţinere a plantaţiilor realizate. Concret, programul are alocată, în total, suma de 803 milioane euro pentru împăduriri, reîmpăduriri şi păduri urbane, inclusiv. Din cele 56.700 hectare este prognozat anul acesta să se planteze undeva în jurul suprafeţei de 25.000 hectare, diferenţa fiind până la sfârşitul programului, adică 2026”, a informat secretarul de stat, specificând că cea mai mare parte a fondurilor vor fi alocate pentru împăduriri, respectiv aproximativ 500 milioane euro. Apoi, 100 şi ceva de milioane euro vor fi dedicaţi reîmpăduririlor, lucru de care se va ocupa Direcţia Silvică. Pepinierele silvice vor avea alocată suma de 50 milioane euro, iar 22 de milioane pentru combaterea viiturilor şi torenţilor din pădure. Există o paletă destul de largă de terenuri pretabile şi aici intră terenurile arabile în primul rând. Fermierii au o şansă să acceseze partea de plantaţii inter sole – perdele  între sole – pentru combaterea eliminării apei din sol. Terenuri pretabile sunt inclusiv păşunile ( cu o anumită categorie exceptată, acele păşuni speciale), plantaţii permanente (vii, livezi) ce pot fi transformate în pădure. Obligaţia este ca timp de 20 de ani această plantaţie să nu fie eliminată, pentru ca beneficiarii să nu fie nevoiţi să dea banii înapoi.

„Consider că prezenta măsură de sprijin este o oportunitate pentru noi toţi să facem ceva”

Şeful Serviciului Gărzii Forestiere Bucureşti, Cristian Ungureanu a avut misiunea de a oferi detalii tehnice referitoare la program. Acesta a menţionat că deşi judeţul Ialomiţa este unul preponderent agricol (şi poate că era mai binevenită măsura de sprijin legată de irigaţii, propusă de Ministerul Agriculturii, care, din diverse motive, nu s-a concretizat), măsura de faţă reprezintă o oportunitate.
„Consider că prezenta măsură de sprijin este o oportunitate pentru noi toţi să facem ceva. Sunt mulţi bani pe care îi putem accesa şi cred că ar fi păcat să nu o facem. Prezenta măsură se referă la împădurirea terenurilor agricole şi constă, pe de o parte, în înfiinţarea de pâlcuri de pădure cu o suprafaţă de minim 0,5 ha sau crearea de perdele forestiere de protecţie unde suprafaţa minimă trebuie să fie de 0,1 hectare. Asta nu înseamnă că orice teren de sub 0,1 ha e încadrat la perdele forestiere. Ele trebuie să aibă o anumită lăţime şi să protejeze ceva. O menţiune foarte importantă este faptul că pentru a participa la acest program de împădurire nu trebuie neapărat să fii proprietar. Putem fi şi utilizatori, dar trebuie să existe acel contract de concesiune sau arendă pe o durată de minim 20 de ani, cât ţine acest proiect şi beneficiarul nu trebuie să taie pădurea pe această perioadă. De asemenea, foarte important este faptul că nu se schimbă destinaţia terenului. Aceste terenuri rămân în continuare cu destinaţie agricolă şi, după cei 20 de ani de implementare a măsurii de sprijin, se poate reveni la starea iniţială a terenului, cu respectarea anumitor reguli legate de transportul materialului lemnos de la locul respectiv până la domiciliu şi de evaluare a masei lemnoase. Asta este la momentul actual, nu ştim peste 20 de ani cum va fi, probabil vor mai interveni schimbări…Toată lumea vrea să ştie câţi bani va primi, dacă vrea să participe la acest program. Banii sunt mulţi şi sunt împărţiţi pe capitole. Avem bani pentru întocmirea proiectului, care ajung undeva la 1.700 euro/ hectar. Apoi primim bani pentru împrejmuire, dar asta în cazul trupurilor de pădure, un cost de 1.413 euro fără TVA pentru suta de metri liniari. Pentru persoanele care au avut înregistrate terenurile la APIA, în ultimele 12 luni şi au primit subvenţie, se va acorda şi acea pierdere de venit agricol, în cuantum de 190 euro pe an şi pe hectar, timp de 12 ani. Adică, dacă aţi avut teren la APIA înregistrat, dumneavoastră veţi primi, timp de 12 ani, 190 euro, plus 456 euro, urmând ca din anul 13 până în anul 20, să primiţi doar cuantumul de 456 euro pe an, pe hectar. Ca să înfiinţăm plantaţii, avem nevoie de bani şi bani sunt. Avem bani pentru pregătirea terenului şi înfiinţare, lucrări de întreţinere şi completări. În anii 2 şi 3 este nevoie de completări, pentru că nu toţi puieţii ajung cu bine la sfârşitul anului. Ajungem să avem timp de şase ani, pentru o plantaţie, aproape 20.000 de euro fără TVA. Dacă optăm pentru specia salcâm – unde numărul de ani este mai mic, de până la trei ani cu completări – suma ajunge undeva la 17.000 euro”, a menţionat Cristian Ungureanu, accentuând încă o dată că beneficiar poate fi oricine, nu trebuie neapărat să fie proprietar, ci să aibă contract de concesiune sau de arendă, ca să poată înfiinţa aceste plantaţii. Se pot încadra la beneficiari deţinătorii publici de terenuri (municipii, oraşe, comune, forme asociative de interes public), proprietarii privaţi de teren, persoane fizice sau autorizate, întreprinderi individuale, etc. Terenul pretabil pentru împădurire este suprafaţa de teren agricol din categoria de folosinţă teren arabil, pajişti şi culturi permanente. Singura menţiune este ca pe aceasta suprafaţă să poată fi stabilită o formulă de împădurire şi un grupaj de specii care să poată fi plantat acolo. „În rest, nu intervine nicio altă oprelişte. Dar ca să puteţi face acest proiect, aveţi nevoie de o persoană fizică sau juridică atestată. Pentru că, deşi suntem pricepuţi la tot felul de lucruri, nu oricine poate să facă un proiect de genul acesta. Trebuie nişte analize de sol, interpretarea lor, date climatologice şi aşa mai departe. Căci, în funcţie de ele se stabileşte ce specii sunt pretabile a fi plantate acolo”, a completat Şeful Serviciului Gărzii Forestiere Bucureşti.
Ideea este că toată interacţiunea dintre Garda Forestieră şi potenţialii beneficiari se va desfăşura online, prin intermediul unui soft dezvoltat de minister, ce poate fi accesat pe site-ul https://impaduriripnrr.mmap.ro/. Acolo beneficiarul creează, în primă fază, un cont ce va fi validat de Garda forestieră apoi se procedează la identificarea acelor amplasamente ce se doresc a fi împădurite. De asemenea, informaţii detaliate se pot găsi şi în ghidul solicitantului la adresa: https://www.primaimpadurire.ro/ghid-impaduriri-pnrr/

„Procentul de împădurire în judeţul nostru este unul foarte mic, de doar 5,5%”

Deputatul Ştefan Muşoiu a ţinut să asigure că, atât la nivel parlamentar, cât şi la cel al Instituţiei Prefectului şi Consiliului Judeţean, se depun toate eforturile pentru reîmpădurirea zonelor deficitare din Ialomiţa. „Vreau să-i felicit, pe cei prezenţi, pentru organizarea acestui eveniment de conştientizare a opiniei publice, vizavi de nivelul de intervenţie şi responsabilitatea pe care o avem – ca reprezentanţi ai oamenilor, dar şi ai autorităţilor locale – în procesul de decarbonizare a României. Practic, ambiţia Comisiei Europene este una destul de mare. Obiectivul principal este cel de neutralitate climatică până în 2050 şi la nivelul Uniunii Europene există acest Pact verde european care va putea fi implementat în statele membre prin mecanismul financiar NextGenerationEU, transpus în politica fiecărui stat, prin acest Program Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această componentă verde de tranziţie este reprezentată de aproximativ 30% din totalul celor 30 de miliarde de euro, la nivelul României. Prin acest proces de împădurire dar şi celelalte componente ale tranziţiei ecologice se doreşte reducerea gazelor cu efect de seră cu aproximativ 55% până în 2030 raportat la anii 90 şi cu 100% până în 2050. Această componentă de împădurire este una destul de importantă şi din perspectiva reducerii gazelor cu efectul de seră dar şi al stimulentelor oferite, pentru ca acest proces de împădurire să aibă loc…Nu este doar necesar, ci şi vital să fie încurajată accesarea de fonduri europene pentru înfiinţarea de perdele forestiere sau păduri în Ialomiţa, mai ales din cauză că procentul de împădurire în judeţul nostru este unul foarte mic, de doar 5,5%. Cred că este un start bun şi este nevoie de cât mai multe întâlniri pentru conştientizarea opiniei publice. Sunt convins că acest program, finanţat din bani europeni, îi va determina pe şi mai mulţi agricultori să aplice pentru el, astfel încât terenurile lor să fie mai bine protejate de capriciile anotimpurilor”, a punctat deputatul Ştefan Muşoiu.

„Vom pune umărul, alături de unităţile administrativ teritoriale, pentru a dezvolta acest program cât mai mult şi în judeţul Ialomiţa”

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Ialomiţa, Cătălin Grigore a spus că instituţia este interesată de program, atât din punct de vedere al beneficiarilor din judeţ, dar şi ca proprietar al unor terenuri ce ar putea fi împădurite, dacă legislaţia ar permite acest lucru. „Într-adevăr, programul încearcă să aducă la firul ierbii iniţiativele Uniunii Europene. Vă felicit pentru iniţiativa dumneavoastră de a explica programul, potenţialilor beneficiari, la firul buşteanului, dacă este să relaţionăm cu tema de astăzi. Avem o grămadă de provocări, fiecare judeţ are specificul său. Am văzut şi eu procentul de împădurire din Ialomiţa şi categoric putem sta mult mai bine de atât. Din păcate există şi provocări în sens negativ. De exemplu, Consiliul Judeţean are nu mai puţin de 2.000 ha terenuri declarate site-uri, de Natura 2000, care deşi ar avea un oarecare potenţial de împădurire sunt blocate din acest punct de vedere. Evident, scopul este constituirea de trupuri de păduri sau reabilitarea pădurilor. Poate că era bine dacă aveam posibilitatea de a finanţa şi plantarea de copaci de-a lungul Drumurilor Judeţene. Dacă acest lucru este posibil, noi chiar am fi interesaţi, pentru că am avut o activitate de eliminare a copacilor de-a lungul căilor rutiere judeţene. Vom urmări cu interes în continuare Campania Naţională de împădurire şi vom pune umărul, alături de unităţile administrativ teritoriale, în parteneriate posibile, pentru a dezvolta acest program cât mai mult şi în judeţul Ialomiţa”, a asigurat vicepreşedintele CJ Ialomiţa.

„Suntem unul dintre judeţele cu cele mai puţine perdele forestiere de protecţie în zona agricolă”

Prefectul Marin Constantin a pledat şi el pentru program, fiindcă este păcat ca această sumă mare de bani să nu fie accesată. Şi, la rândul lui, a făcut referire la procentul mic de împădurire de care dispune judeţul Ialomiţa. „Procentul de împădurire în judeţul nostru este unul foarte mic, 5,5%. Pădurea este pretabilă în alte zone din ţară, dar cred că suntem unul dintre judeţele cu cele mai puţine perdele forestiere de protecţie în zona agricolă, ceea ce este un dezavantaj pentru noi. Ştim cu toţii că în practica agricolă, fermierii nu lucrează terenurile acolo unde le deţin, iar să înfiinţeze perdele forestiere într-o zonă care nu le aparţine este mai complicat. Sunt convins că măsura trezeşte oarece interes, mai ales pentru unităţile administrativ teritoriale, pentru că o pădure nou înfiinţată şi îngrijită corespunzător aduce beneficii localităţii, în special, din punct de vedere al secetei. Apariţia perdelelor forestiere ne-ar ajuta să depăşim într-o oarecare măsură această problemă. Oricât de dificil pare, trebuie să recunoaştem beneficiile programului şi să ne implicăm cât mai mulţi în accesarea acestor fonduri. Există situaţia în care ONG-uri specializate pe mediu să devină parteneri cu primăriile şi atunci lucrurile să se desfăşoare poate mai rapid. Orice variantă alegeţi eu vă sfătuiesc să studiaţi ghidul şi să accesaţi acest program. Noi suntem aici să vă sprijinim şi contaţi pe noi, autorităţile, pentru orice dificultate o să întâmpinaţi”, a precizat prefectul judeţului Ialomiţa.

„Avem perdele de protecţie înfiinţate şi dispar pe urmă văzând cu ochi”

După intervenţiile autorităţilor, potenţialii beneficiari prezenţi au avut ocazia să pună întrebări şi să expună eventualele probleme pe care sunt ei de părere că le vor întâmpina. Problema pentru majoritatea celor care doresc să aplice este că trebuie să-şi finanţeze singuri lucrările sau, la înţelegere cu executanţii lucrărilor, să aştepte decontarea lor de către stat.
Statul decontează în schema de finanţare a împăduririlor prin PNRR costuri standard, nu costurile efective. Costul standard este o valoare fixă pentru fiecare categorie de lucrări din proiect – care se decontează ulterior efectuării lucrărilor şi verificării acestora de către Garda Forestieră. O altă problemă semnalată de primari este cea a posibilelor furturi de material lemnos, punându-i astfel în pericolul de a li se lua banii înapoi, fără să fi greşit ei cu ceva. „Vroiam să întreb, ca să ştim, ce se va întâmpla după ce materialul lemnos ajunge la maturitate? Nu la perioada de 20 de ani, ci atunci când poate fi şi exploatat. Pentru că, cea mai mare problemă pe care o avem – că s-au mai înfiinţat perdele de protecţie – este furtul materialului lemnos. Vrem să ştim dacă pot fi luate măsuri legislative în aşa fel încât să se şi pună în aplicare, pentru a stopa ce poate să se întâmple şi în zona noastră. Avem perdele de protecţie înfiinţate şi dispar pe urmă văzând cu ochii şi nu poţi să iei nicio măsură,
să faci ceva în privinţa asta. Ce se va întâmpla, cine va asigura paza? Iar dacă pe timpul proiectului încep să dispară din copacii respectivi, ce se întâmplă cu cel care a înfiinţat-o şi cine este răspunzător de aceste lucruri? Pentru că dacă spui că ţi-a dispărut materialul lemnos, că nu mai este pădure, ţi se taie subvenţia. Cred că avem o problemă cu fondurile dacă nu mai există acea pădure şi nu din cauza proprietarului, ci din alte cauze, nu neapărat naturale. Putem să spunem că este natural că nu are ce să facă, dar asta este altă treabă. În afară de acest lucru, sumele pentru proiectul respectiv sunt date în avans? Se procedează ca la alte proiecte, poţi solicita o sumă în avans ca să derulezi investiţia sau trebuie să o faci pe banii tăi şi după aceea să ţi se deconteze? Asta este iar o problemă pentru finanţare. Şi dacă ar fi putut fi luat în calcul să se facă un proiect tip de către Romsilva pentru a elimina această problemă pe care o avem noi cu toate proiectele europene, de a costa cu cel puţin 20 – 30% mai mult dacă e proiect european, decât dacă îl faci pe banii tăi privaţi. Nu înţeleg de ce costă mai mult, când sunt aceleaşi materiale. La asta trebuie să avem grijă şi dacă există o cale să putem să stopăm aceste lucruri prin ghidurile pe care le faceţi dumneavoastră, ar fi mai benefic pentru noi să putem să facem la aceeaşi valoare”, a semnalat Stelică Gheorghe, primarul comunei Ciulniţa.
Bineînţeles că răspunsul a fost că dacă, pe parcursul celor 20 ani, se intervine în vreun fel asupra plantaţiei forestiere, există pericolul ca banii să trebuiască returnaţi. Paza trebuie asigurată de beneficiari şi nu se acordă vreun avans pentru lucrări. „Legat de pază, beneficiarul este răspunzător şi dacă pe parcursul celor 20 de ani plantaţia forestieră dispare, este defrişată, există şansa să vi se solicite banii deja plătiţi. Sumele, din păcate, nu se acordă în avans, dar ele vor veni mult mai repede. În sensul că, în primul an se vor face două plăţi: prima plată după înfiinţarea plantaţiei şi va cuprinde suma banilor plătiţi pentru proiectare, înfiinţare şi împrejmuire; iar în toamnă se vor plăti lucrările de întreţinere, pierdere venit agricol şi cei 456 euro pierderea de carbon. Începând cu anul doi până în anul şase, se va face o singură plată, toamna”, a răspuns Cristian Ungureanu. Însă, primarul comunei Ciulniţa a insistat că decontarea durează foarte mult, asta fiind cea mai mare problemă vizavi de derularea proiectelor fondurile, ţinând cont că aleşii locali nu au fonduri ca să poată susţine singuri investiţia.
Una peste alta, primarii şi ceilalţi potenţiali beneficiari au primit asigurări de la autorităţi că vor fi sprijiniţi şi se vor căuta soluţii, astfel încât programul de împădurire să poată fi accesat cât mai mult în judeţul Ialomiţa.

Diana ARON