Ialomița are cel mai mic raport din țară între canalizare și apă la sat, 7,8 km la 100 km, față de 37,1 media națională

Rețeaua de canalizare din satele județului Ialomița a crescut cu 22,2% de la un an la altul, de la 76,0 kilometri în 2024 la 92,9 kilometri în 2025. Datele aparțin unei analize realizate de Neakaisa.ro, retailer românesc de obiecte sanitare, pe baza bazei de date Tempo Online a Institutului Național de Statistică (INS). Sunt 16,9 kilometri de rețea nouă, aproape toți într-o singură comună, Făcăeni.
Un salt mare, pornit de foarte jos
Ialomița se află pe locul 6 din cele 41 de județe în clasamentul creșterii canalizării din mediul rural. Procentul este de peste două ori mai mare decât mediana de 9,9% și depășește media națională de 11,8%. Deasupra județului se află Galațiul, cu +38,3%, și Mureșul, cu +27,3%, iar imediat sub el Timișul, cu +19,9%, și Clujul, cu +14,4%. Clasamentul este condus de Botoșani, cu +76,6%. Procentul vine însă dintr-o bază foarte mică. Cei 16,9 kilometri adăugați așază Ialomița abia pe locul 31 din 41 la kilometri noi. Cu 92,9 kilometri, rețeaua rurală de canalizare a județului este a doua cea mai scurtă din țară, după cea a Brăilei.
Rețeaua de apă potabilă din mediul rural s-a extins în același an cu 25 de kilometri, de la 1.160,9 la 1.185,9 kilometri, adică cu 2,2%. Numărul comunelor ialomițene cu rețea de canalizare a rămas 8. Aproape toată creșterea județului s-a făcut la Făcăeni, cu 16,8 kilometri în plus. Rețea de apă au 53 de comune, ceea ce înseamnă că 45 dintre ele au apă la robinet, dar nu și canalizare. Este al treilea cel mai mare număr din țară, după Prahova și Buzău. La fiecare 100 de kilometri de rețea de apă de la sat revin în Ialomița doar 7,8 kilometri de canalizare, cel mai mic raport din țară, față de 37,1 la nivel național. Statistica INS citată măsoară kilometrii de rețea publică, nu numărul gospodăriilor racordate la ea.
Cum stau vecinii
Dintre județele învecinate, Buzăul se află pe locul 2, cu +47,5%, iar Constanța pe locul 13, cu +12,7%. Sub mediană se situează Călărașiul, cu +5,6%, pe locul 26, Prahova, cu +3,6%, pe locul 32, Ilfovul, cu +3,5%, pe locul 33, și Brăila, cu +0,7%, pe locul 36.
Reprezentanta Neakaisa.ro a legat datele de felul în care oamenii își amenajează locuința. „Accesul la utilități schimbă inclusiv felul în care poate fi gândită sau renovată o baie. Vedem frecvent că oamenii aleg obiectele sanitare, bateriile sau sistemele de duș pornind de la spațiul disponibil, dar și de la infrastructura pe care o au efectiv la dispoziție. Pentru o gospodărie, accesul la apă curentă și canalizare funcțională face o diferență importantă în ceea ce privește confortul de zi cu zi”, a declarat Laura Sardescu, CEO și cofondatoare Neakaisa.ro. Compania, fondată în 2014, spune că are în portofoliu peste 30.000 de produse pentru baie, bucătărie și amenajări interioare și că peste 95.000 de clienți au cumpărat de la ea până acum. Neakaisa.ro pune la dispoziție gratuit un Ghid complet al Renovării Băii, cu informații despre măsurători, ordinea deciziilor, execuție și alegerea obiectelor sanitare.
Potrivit celor mai recente date INS, în 2025, 75,5% dintre gospodăriile de la sat aveau baie, cu cadă sau duș, în interiorul locuinței. În 2024 ponderea era de 71,6%, iar în 2007 de doar 20,4%. Pragul de jumătate a fost depășit abia în 2019. La oraș, ponderea este de 97,6%. Toaleta în casă a urmat același drum, pornind de și mai jos. O aveau 75,0% dintre gospodăriile rurale în 2025, față de 71,1% în 2024 și 16,5% în 2007. În 2007, la sat, cada sau dușul erau mai des întâlnite decât toaleta în casă, dar în 2025 diferența dintre ele a ajuns la 0,5 puncte procentuale. În mediul urban, 97,6% dintre gospodării aveau cadă sau duș în locuință, la fel ca în 2024, față de 87,5% în 2007. Toaletă în casă aveau 97,7%, față de 97,3% în 2024 și 87,4% în 2007. Distanța dintre sat și oraș la capitolul baie s-a redus de la 67,1 puncte procentuale în 2007 la 26,0 în 2024 și la 22,1 în 2025.
Unde au rămas golurile
La nivel național, cel mai bine stau gospodăriile de patru și de trei persoane, cu 93,6%, respectiv 93,2% având cadă sau duș în casă. Urmează cele de două persoane, cu 89,9%, și cele de cinci persoane, cu 86,9%. La capete, ponderile scad: 82,0% la cei care locuiesc singuri și 78,0% la gospodăriile cu șase persoane sau mai multe. Pentru toaleta în casă, valorile din 2025 sunt practic aceleași, la cel mult 0,4 puncte procentuale distanță. Casele noi vin aproape toate cu baie: din cele 59.062 de locuințe terminate în 2025, 58.959 aveau una, iar 27.371 au fost ridicate la sat.
La nivel național, 2025 a adus cel mai mare adaos anual de canalizare la sat din seria INS, care începe în 1990: 2.599 de kilometri de rețea nouă, adică +11,8%, față de recordul anterior de 1.818 kilometri, din 2023. Rețeaua de apă a crescut în același an cu 1.670 de kilometri, adică +2,6%. Decalajul rămâne totuși mare. Potrivit Eurostat, în 2024 doar 60,8% dintre români erau racordați la un sistem de canalizare, penultimul loc între statele Uniunii Europene cu date raportate. De asemenea, 55,5% aveau apele uzate epurate cel puțin secundar, față de o medie europeană de 81,1%.
Evoluția ar putea fi accelerată în următorii ani. În mai 2026, programul Casa Verde Fotovoltaice a fost eliminat din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu, iar banii au fost mutați către proiecte de apă și canalizare. Până atunci, cele 45 de comune din județul Ialomița care au apă la robinet, dar nu și canalizare, așteaptă țeava de scurgere.
Marius BĂDRĂGAN
