Guvernul vrea să astupe o gaură bugetară de peste 40 de miliarde de lei, lovind încă odată în mediul privat şi în cei care muncesc în ţara asta

Reprezentanţii SINDALIMENTA atrag atenţia opiniei publice asupra măsurilor pe care actualul Guvern le pregăteşte, ce nu pot conduce decât la distrugerea treptată, dar sigură, a industriei alimentare româneşti. Mai exact – spun aceştia – Guvernul Ciolacu încalcă prevederile unui document semnat de Guvernul Ciucă; Eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din industria alimentară şi agricultură, negociată cu reprezentanţii patronatelor, în timp ce sindicatele sunt ţinute la uşă la cererea ministrului Agriculturii, Florin Barbu; Ministrul Agriculturii Florin Barbu se laudă cu introducerea în Legea nr. 135/2022 a beneficiilor acordate angajaţilor din agricultură şi din industria alimentară, deşi nu are niciun merit; Singurul merit al ministrului Agriculturii Florin Barbu este că a iniţiat legea privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi, în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar. În fapt, ministrul Barbu a dat o nouă lovitură producătorilor români, prin creşterea taxei pentru vânzare în marile reţele de retail, de la 5%, procent negociat cu producătorii şi votat în Senat, la 20%, creşterea fiind realizată prin „grija” deputaţilor români; Ministrul Florin Barbu, consideră ca problemele create pe piaţa cerealelor din România de importurile din Ucraina nu trebuie să-i intereseze pe fermierii români;
Ministrul Florin Barbu trebuie să înţeleagă că dialogul tripartit înseamnă şi găsirea unor soluţii reale pe care Ministerul Agriculturii, Guvernul şi Clasa Politică trebuie să le analizeze şi să le adopte în urma propunerilor sindicatelor, pentru buna funcţionare a agriculturii şi industriei alimentare din România. „Scoaterea de pe lista participanţilor la întâlnirea cu Primul Ministru al României a reprezentanţilor celor 3 sindicate, dovedeşte încă o data lipsa capacităţii de soluţionare a nevoilor celor două sectoare de activitate şi dovedeşte că nu înţelege ce înseamnă dialogul între partenerii sociali. Prin poziţia pe care a avut-o, ministrul agriculturii ignoră cu bună ştiinţă dialogul tripartid, punându-l într-o situaţie neplăcută pe primul ministru al României. După dezmăţul bugetar din ultimii ani, acum a venit nota de plată. Guvernul vrea să astupe o gaură bugetară de peste 40 de miliarde de lei, lovind încă odată în mediul privat şi în cei care muncesc în ţara asta. În timp ce angajaţii statului, tot mai mulţi de la o lună la alta, beneficiază de multe drepturi financiare şi cer în continuare altele, angajaţii din mediul privat sunt puşi acum să strângă cureaua până la ultima gaură”, a precizat Dragoş Frumosu, preşedintele SINDALIMENTA, specificând că Guvernul pregăteşte eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din industria alimentară şi agricultură; suprataxarea băuturilor răcoritoare cu zahăr în contextul noilor ajustări fiscale; creşterea TVA-ului pe zona restaurantelor, un sector strâns legat de cel al industriei alimentare româneşti; absenta şi întârzierea luării unor masuri pentru sectorul agricol, principalul furnizor al materiei prime pentru industria alimentară. La ultima întâlnire pe această temă dintre Guvern şi Patronate, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară – SINDALIMENTA – a fost exclus de la discuţii, deşi iniţial se afla pe lista participanţilor. Un gest mic al ministrului Agriculturii, cel care a decis acest lucru şi dovedeşte din nou că nu înţelege ce înseamnă dialogul dintre partenerii sociali, cu toate că a fost şi directorul unei instituţii în care funcţiona un sindicat. Puşi în faţa acestei situaţii inacceptabile, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară SINDALIMENTA – îi solicita premierului Ciolacu o întrevedere de urgenţă în care să-i prezinte situaţia reală din industria alimentară şi agricultură, în condiţiile în care actualul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, demonstrează în fiecare zi că este decuplat de la aceste probleme şi că refuză să trateze aceste sectoare că pe unele strategice pentru siguranţa naţională a României. Ministrul Agriculturii Florin Barbu se laudă că a iniţiat introducerea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din industria alimentară şi agricultură când îi convine, dar realitatea este că nu a avut niciun merit, proiectul fiind iniţiat de deputatul Adrian Chesnoiu (fost ulterior şi ministru al Agriculturii).
Proiectul care îi poartă semnătura „specialistului” Barbu este cel referitor la practicile comerciale neloiale, dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar. La prima vedere, proiectul este croit în favoarea producătorilor autohtoni, fiindcă se interzic taxele pentru listarea produselor la raft. Dar, de fapt, ministrul Florin Barbu, prin această iniţiativă devenită ulterior lege, a ajutat marii retaileri să stoarcă de bani şi mai tare producătorii autohtoni. „Îi reamintim premierului Ciolacu, dar şi românilor, că prin grija actualului ministru al Agriculturii Florin Barbu, proiectul a dus la dispariţia taxei de raft, dar a apărut una mult mai mare, de până la 20% din valoarea contractului care este percepută de retaileri pentru diverse servicii prestate producătorilor, cum ar fi cele de publicitate, marketing etc. Acesta este adevăratul ministru al Agriculturii. Eliminarea facilităţilor acordate salariaţilor din industria alimentară şi agricultura va conduce la migraţia forţei de munca în străinătate şi la pierderea în totalitate a forţei de muncă bine calificată, din cele două sectoare. În acelaşi timp, calificăm angajaţii pe fonduri europene pentru a creşte nivelul de pregătire. Oare îi pregătim pentru sparanghel? În acelaşi timp, dacă angajatorii ar suporta valoarea facilitaţilor eliminate de către Guvern, suma va fi inclusă în costuri, iar preţurile vor creşte, timp în care se dau ordonanţe pentru scăderea preţurilor. ANBR susţine că suprataxarea băuturilor răcoritoare cu conţinut de zahăr este o măsură cu un caracter profund discriminatoriu, vizând o singură categorie de produse – băuturi răcoritoare – care reprezintă mai puţin de 3% din aportul mediu zilnic de calorii în Europa. Industria se confruntă deja cu efectele negative ale unei alte măsuri discriminatorii, implementate de Guvernul României începând cu 1 ianuarie 2023, respectiv creşterea cotei de TVA de la 9% la 19% doar pentru băuturile răcoritoare. Pe termen lung, o astfel de măsură vă amplifica impactul economic negativ asupra populaţiei şi economiei, în ansamblu, deoarece vă contribui la scăderea vânzărilor şi creşterea procentului de şomaj, cu suport financiar de la bugetul statului; creşterea inflaţiei, aflate deja la un nivel extrem de ridicat şi la scăderea puterii de cumpărare a românilor; scăderea unuia dintre cele mai performante sectoare economice din România; scăderea cuantumului taxelor plătite la bugetul de stat”, a punctat Dragoş Frumosu.
În acelaşi timp, luarea acestei măsuri vă avea alte repercusiuni negative, respectiv efecte negative asupra întregului lanţ de valoare (de la fermierii care cultivă sfeclă de zahăr în România, până la magazine, baruri şi restaurante), inclusiv cu pierderi de locuri de muncă; favorizarea comerţului transfrontalier (în deficitul celui local) şi a celui ilegal pentru a se evita impozitele şi taxele. Exemplele din alte ţări, unde a fost introdusă o astfel de măsură, demonstrează migrarea consumatorului către variante mai slab calitative, care au efecte asupra sănătăţii pe termen lung.
Sindicatul Fermierilor Patrioţi şi Asociaţia Cultivatorilor în Vegetal din România – Paltinul – solicită reducerea numărului fermierilor activi, de la 760.000 cereri de plată în suprafaţa de 9,98 mil. ha, la 506.650 de cereri. La această scădere, cu 33.3% a numărului de cereri, se va ajunge prin introducerea obligativităţii de prezentare a documentelor justificative pentru procurarea seminţelor şi dovada lucrării efective a terenului cu factură de prestări servicii sau posesia efectiva a utilajelor agricole din dotare. În acest fel se vor evita plăţi pentru un mare număr de fermieri activi care nu fac altceva decât să declare terenul la APIA, nelucrându-l efectiv; Subvenţionarea fermierului şi a traderului local cu 20 euro /to, în cazul transportului cerealelor pe calea ferată, de la producător către traderul exportator final pentru a reduce aglomeraţia rutieră, evitând accidentele şi distrugerea infrastructurii rutiere, având în vedere că marea majoritate a transportatorilor lucrează peste limita legată admisă de încărcare a camioanelor; Promovarea Legii calamităţilor naturale şi forţei majore împreună cu Legea asigurărilor agricole; Punerea de urgenţă în aplicare a deciziei Comisiei Europene pentru oprirea importului de cereale şi produse agroalimentare din Republica Moldova şi Ucraina până pe 15 septembrie 2023; Crearea fondului de risc agricol; Înfiinţarea unei Bănci Agricole; Acordarea subvenţiei la îngrăşăminte chimice de 100 de euro pe hectar la fermier, conform deciziei Comisiei Europene care prevede acordarea unui sprijin de până la 200.000 de euro; Suplimentarea fondului de susţinere a preţului la lapte, brânză, carne de la toate speciile de animale domestice; Modificarea planului Naţional Strategic Programului „De la furcă la furculiţă” adoptat de către Comisia Europeană, pentru a aduce plus valoare în fermă prin procesare şi norme care să ne susţină în faţa marilor retaileri; Alocarea de la buget a minimum 800 de milioane de euro pentru modernizarea firmelor mici şi mijlocii; Un preţ garantat la cereale, lapte şi carne, care să nu fie plătit sub preţul de cost al producţiei. „Atragem atenţia că introducerea unor taxe, ce nu vor conduce decât la creşterea preţurilor şi scăderea vânzărilor, va avea ca efect şi închiderea multor societăţi care nu vor putea rezista impactului acestor măsuri. Având în vedere toate aspectele prezentate, SINDALIMENTA solicită premierului Ciolacu o întrevedere de urgenţă în care să-i prezinte situaţia reală din industria alimentară şi agricultură, în condiţiile în care actualul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, ne demonstrează în fiecare zi că este decuplat de la aceste probleme, că tratează cele două sectoare superficial, lansând numai promisiuni, fără rezultate concrete, totul făcând parte dintr-o regie de imagine”, a mai adăugat preşedintele SINDALIMENTA.

Marius BĂDRĂGAN