„Ghinea a scris planul. Guvernul Cîțu l-a trimis la Bruxelles. Noi am rămas cu importurile, cu fabricile oprite și cu factura“

Deputatul PSD Ștefan Țintă, președintele organizației municipale PSD Slobozia, a lansat un atac dur la adresa fostului ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, pe care îl consideră direct responsabil pentru dificultățile actuale din sistemul energetic național. Într-o postare amplă pe rețelele de socializare, parlamentarul a reconstituit, punct cu punct, drumul care a dus, în opinia sa, la situația de criză din această vară.
Deputatul a pornit de la contextul imediat: în această lună, producătorii auto Ford și Dacia au oprit temporar producția pentru a contribui la economisirea energiei electrice, iar la orele de vârf România a importat aproximativ 1.700 MW. În acest context, Guvernul a transmis recomandări către populație privind reducerea consumului de energie pe timpul serii. Pornind de la această realitate, Țintă a readus în atenția publică activitatea lui Cristian Ghinea, membru USR, care a deținut funcția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene între decembrie 2020 și septembrie 2021. În această perioadă, Ghinea a scris și negociat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu Comisia Europeană, plan pe care, potrivit deputatului, l-a finalizat din proprie inițiativă, fără a fi constrâns de vreo obligație externă. Parlamentarul a menționat că, la 3 septembrie 2021, la finalizarea documentului, Ghinea a scris pe Facebook că planul va fi aprobat în cursul lunii septembrie, exprimându-și încrederea în calitatea acestuia. PNRR a fost efectiv aprobat pe 27 septembrie 2021, moment în care fostul ministru s-a lăudat public cu nota maximă acordată de Comisia Europeană. Potrivit deputatului Țintă, documentul aprobat conținea un angajament ferm al României de a scoate din funcțiune 3.780 MW de capacități pe cărbune și lignit, obligație însoțită de un termen concret și de o sumă de 771 de milioane de euro. Deputatul a subliniat că această structură a angajamentului a însemnat, în esență, că România a primit finanțare pentru demolarea capacităților existente, dar nu și pentru construirea înlocuitorilor acestora. În acest sens, parlamentarul a explicat că cele două centrale pe gaz care urmau să preia sarcina de producție – Ișalnița, cu 850 MW, și Turceni, cu 475 MW – nu au fost finanțate din PNRR, ci au fost direcționate către Fondul pentru Modernizare și către credite bancare. Contractele pentru aceste investiții au fost semnate abia în iulie 2023, respectiv februarie 2024, iar în prezent, potrivit deputatului, niciuna dintre cele două centrale nu produce energie electrică.
Un alt element adus în discuție de deputatul Țintă a fost o declarație publică a lui Cristian Ghinea, făcută la doar o lună după aprobarea planului. Potrivit parlamentarului, fostul ministru ar fi afirmat, la o conferință publică, că România nu are capacitatea administrativă necesară pentru implementarea PNRR, un plan pe care el însuși îl elaborase și semnase. Deputatul a subliniat că, la scurt timp după această declarație, Ghinea a părăsit Guvernul, iar în prezent ocupă funcția de senator. Referitor la finanțarea destinată stocării energiei, deputatul a precizat că suma alocată bateriilor de stocare – considerate esențiale pentru gestionarea consumului la orele de vârf – a fost de doar 79,6 milioane de euro, dintr-o componentă de energie care totaliza 1,62 miliarde de euro. În același timp, potrivit datelor prezentate de parlamentar, alte direcții de finanțare din PNRR au inclus 234 de milioane de euro pentru piste de biciclete la nivel local și metropolitan, 247,5 milioane de euro pentru trasee cicloturistice și 240 de milioane de euro pentru asistență tehnică, sumă totală care depășește 720 de milioane de euro, de nouă ori mai mult decât alocarea pentru stocarea energiei. Deputatul PSD a mai arătat că Guvernul a anunțat recent că nu va închide ultimii 710 MW rămași la Turceni și Craiova, decizie luată pentru a evita dificultăți majore pe perioada sezonului rece, chiar dacă această alegere ar putea atrage penalizări de până la 771 de milioane de euro din partea Comisiei Europene. Potrivit parlamentarului, valoarea totală a PNRR a ajuns la 20,1 miliarde de euro, cu 9 miliarde de euro sub suma promisă inițial în 2021. Parlamentarul ialomițean a precizat că planul a fost elaborat de Ghinea și trimis la Bruxelles de Guvernul Cîțu la 31 mai 2021, iar rezultatul, în opinia sa, a fost nota maximă din partea Comisiei Europene, în timp ce România s-a confruntat ulterior cu importuri de energie, oprirea temporară a unor fabrici și creșterea facturilor.
Un alt aspect adus în atenția publică a fost votarea, la 5 august, a unei legi care interzice închiderea oricărei capacități pe cărbune înainte ca înlocuitorul acesteia să fie funcțional. Deputatul a atras atenția că legea nu a fost încă promulgată, situație în care rămâne în vigoare vechea reglementare, care permite închiderea centralelor fără existența unei capacități funcționale de înlocuire. Potrivit parlamentarului, această situație face posibilă oprirea celor 710 MW rămași la Turceni și Craiova în orice moment, deși centralele Ișalnița și Turceni nu produc încă energie și nu există un termen clar pentru punerea lor în funcțiune. Deputatul a subliniat totodată că un grup energetic oprit pentru o perioadă mai mare de trei luni nu poate fi repornit imediat, procesul de repornire putând dura șase până la șapte luni, în funcție de starea tehnică a echipamentelor.
În încheierea mesajului său, deputatul Ștefan Țintă a avertizat că România intră în sezonul rece cu o capacitate de producție redusă cu 710 MW și fără o soluție de înlocuire funcțională, context în care importurile de energie și facturile ar putea continua să crească. Parlamentarul a atras atenția asupra riscului ca, în cazul unui val de frig accentuat, opțiunile de import să devină limitate, catalogând situația drept rezultatul, așa cum a afirmat, al prostiei și incompetenței USR.

Gabriel MICU