„Faptul că avem un număr mai mare de elevi e un semnal bun pentru noi, ca sistem de învăţământ”

Noul an şcolar a debutat luni, 5 septembrie, pentru 3.014.000 elevi, conform celor anunţate de secretarul de stat, din cadrul Ministerului Educaţiei, Florian Lixandru. Numărul de elevi, preşcolari şi antepreşcolari este cel mai mare din ultimii şase ani, potrivit datelor avansate de Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul Educaţiei. Dacă în 2021-2022 au fost 2.941.784 elevi, în 2022-2023 sunt – aşa cum am menţionat anterior – 3.014.000 elevi.
Numărul mai mare de elevi este un semn bun, în opinia Luminiţei Barcari, deputat PNL Ialomiţa. Asta fiindcă, la un moment dat, numărul elevilor scăzuse semnificativ, dovadă că nici natalitatea nu mai fusese aşa cum se dorea. Tendinţa generală era de scădere a numărului de elevi, anul şcolar actual fiind unul de excepţie, cel puţin din datele existente. „Faptul că avem un număr mai mare de elevi e un semnal bun pentru noi, ca sistem de învăţământ – dascălii – dar şi societate, în ansamblu. Este un trend. Probabil că trebuie să ne uităm în urmă cu şase ani, când tinerele familii au fost stimulate să aibă copii. Psihologii sau sociologii ar putea să spună mai multe despre acest trend crescător. Din punctul meu de vedere este un semnal bun, dar sunt şi probleme legate de această creştere a numărului de elevi. Trebuie să vedem unde are loc creşterea. Bănuiesc că, mai mult în mediul urban. Dacă avem creştere în mediul urban, în şcolile preferate, acestea vor fi suprapopulate. Nu vor putea primi copii. Deci, concluzia este că ne trebuie o infrastructură adaptată acestui trend crescător. Dacă în localităţile foarte mici au rămas clădiri în conservare şi pentru a putea forma o clasă trebuia să comasăm elevi dintr-o localitate mică în una mai mare, iată că, în mediul urban avem o aglomerare a populaţiei şcolare. Acest lucru necesită o altă strategie pentru viitorul apropiat. Faptul că s-a semnat construcţia primului lot de creşe, la nivelul Guvernului, reprezintă un semnal foarte bun. În Slobozia se făcuse o creşă, de către Primărie, la vremea respectivă, însă au fost destule proceduri greoaie. Legea nu permitea o anumită abordare şi Primăria dorea să o dea în sistemul de învăţământ. Iată că acum avem bază legală şi pe lângă creşa existentă se mai construieşte o alta, tot în municipiu. Mi-ar plăcea, ca în viitorul apropiat, să se construiască una şi în Feteşti, pentru că şi acolo este nevoie, chiar dacă actuala creşă – destul de mică – a fost preluată de sistem. A devenit structura unei grădiniţe, dar este nevoie şi de o creşă construită la standarde europene. Şi nu este vorba doar de creşe. Aşa cum am spus, în mediul rural stăm bine cu infrastructura – spaţiile – putem lucra şi într-un singur schimb în şcolile mici, dar în urban există aglomerări de populaţie şcolară şi trebuie, într-adevăr, mai multă grijă pe viitor”, a precizat la Radio Fresh FM, la emisiunea „Subiectul Zilei”, Luminiţa Barcari. Trebuie avut grijă, mai cu seamă că noul an şcolar a venit şi cu numeroase modificări. A fost modificat Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Învăţământului Preuniversitar. Nu mai sunt semestre, ci module. Vacanţele sunt mai multe şi mici. Nu se mai dau teze. Sunt o serie de modificări care reprezintă doar începutul unui proces de schimbare a sistemului de învăţământ preuniversitar şi nu numai. În curând draftul final al legilor învăţământului, de la Ministerul Educaţiei, va ajunge în Parlament şi acolo va avea loc ultimă dezbatere înainte ca ele să fie adoptate.

„Contează elevul şi el trebuie să fie în centrul demersului”

Legat de modificări, de exemplu, faptul că nu se mai dau teze, ca profesor, Luminiţa Barcari ar fi preferat să aibă această modalitate de evaluare. Însă, nu este singura modalitate de a se evalua elevii. Oricum, cadrele didactice au un sistem de evaluare, în funcţie de disciplină şi numărul de ore. La sfârşitul unui capitol, copiii pot susţine un test de verificare a cunoştinţelor. „Evaluarea oricum există. Nu am aflat încă de la ce s-a pornit atunci când s-au eliminat tezele. Ştiu doar că în pandemie era foarte complicat să susţii acest tip de evaluare. Online era mai greu, îndeosebi la anumite discipline unde răspunsul trebuia să fie unul elaborat. Unii spun că este foarte bine că s-a renunţat la teze. Asta nu înseamnă că dispare evaluarea, după fiecare capitol, aşa cum îşi propun profesorii la clasă. Mie mi se pare mai complicată monitorizarea ritmicităţii notării. Am fost director, inspector şi am avut colegi care nu prea treceau notele în catalog sau aşteptau sfârşitul semestrului să o facă. Nu prea ofereau feedback după fiecare evaluare…În ce priveşte modificarea care se referă la renunţarea mediilor claselor V-VIII pentru admiterea la liceu, se discuta de foarte mult timp acest lucru. Ordinul de Ministru prin care se aprobă structura evaluărilor naţionale apare înainte de începerea anului şcolar. S-a pornit de la faptul că nu avem o evaluare standardizată. Adică, acelaşi test, elaborat de la nivel central, să fie aplicat şi în colegiul X – unde sunt copii de top, apţi de performanţă – şi în ultima localitate cu o clasă pe nivel. În general, profesorul îşi concepea testul, în funcţie de nivelul clasei. Atunci apărea o problemă. Cei din mediul urban au pus problema, asociaţiile de părinţi, sindicatele. Toţi au spus că o medie de 9, să zicem, obţinută de un copil dintr-o localitate rurală, nu este atât de muncită – cu ghilimelele de rigoare – ca una obţinută la un colegiu unde pretenţiile sunt foarte mari. În mediul rural, dacă ai două – trei vârfuri în clasă, ai tendinţa să le pui 9-10, fiindcă îi compari cu ceilalţi…Evaluarea naţională era singura măsură a nivelului de cunoştinţe. S-a întâmplat de foarte multe ori ca elevul să aibă media generală 9 şi ceva, iar la evaluarea naţională să ia sub 7 sau sub 6 chiar. De aici s-au făcut nişte analize…Nu este vorba de profesori, ci de modul de evaluare…Profesorul face evaluarea, e adevărat, dar în funcţie de clasă. Nu poţi să dai un test mai complicat, pe care un profesor îl concepe la nivel de olimpici, în mediul rural, fiindcă nu trece nimeni clasa. Calitatea actului profesoral trebuie să fie aceeaşi, însă. Eu am fost profesor la şcoala generală, la un grup şcolar şi la Liceul teoretic. Nu puteam să abordez aceleaşi exerciţii la un grup şcolar ca la liceul teoretic. Trebuie să mergi pe nivelul copilului…Sunt foarte multe de discutat. Toţi copiii au dreptul la educaţie şi trebuie, tu ca profesor, să vorbeşti pe limba lor, cum se spune. Adică să identifici nivelul, să dai un test iniţial, vezi unde se situează şi apoi să adaugi la cunoştinţele pe care le au. Este normal să discuţi altfel cu un copil care la testul iniţial a luat 5 şi cu altul ce a luat 10”, a subliniat deputatul Barcari, specificând că, de fapt, este vorba de Planul Individual de Învăţare pentru elevi, altă modificare aplicată din acest an şcolar. Sunt nişte repere pe care profesorul trebuie să le aibă în vedere pentru ca elevii să progreseze la disciplina pe care o predau. „Schimbările nu vor avea loc dintr-odată. Este normal să fie aşa, pentru că şi sistemul trebuie să se obişnuiască. Fireşte că întotdeauna există o rezistenţă la schimbare. Când vrei să schimbi ceva, trebuie să ieşi din zona ta de confort, să te adaptezi la acea schimbare. Nu ştii cât de bună este. De exemplu, la apariţia legii 1, a fost prevăzută înfiinţarea clasei pregătitoare şi mulţi au reacţionat negativ. Spuneau că, ce ne mai trebuie nouă clasa zero. După un an de zile, au fost foarte încântaţi. Asta fiindcă, din punct de vedere al cadrului didactic, clasa pregătitoare îi pregătea pe copii pentru clasa I, cu competenţele de bază – să stea în bancă, să fie atenţi, să înveţe anumite lucruri prin joacă. Se făcea trecerea de la grădiniţă la clasa I…Eu nu spun că această lege este perfectă. Sunt anumite aspecte care au fost combătute. S-au făcut foarte multe dezbateri în această vară. La ultima întâlnire a reprezentanţilor Ministerului Educaţiei cu Sindicatele s-a ajuns cumva la un consens. Mă refer atât la examenul de Bacalaureat. S-a acceptat ca limba română să fie o probă de sine stătătoare şi să conţină şi noţiuni de gramatică. S-a acceptat faptul că admiterea la colegiile naţionale să aibă loc după ce toţi copiii vor da evaluarea naţională…Este clar că anul 2022 e unul al schimbării. Deja au început câteva schimbări. Am trecut prin şcoli şi i-am văzut pe colegii mei că sunt determinaţi să-şi continue munca, indiferent de schimbările ce vor veni. Ceea ce contează este munca la clasă. Contează elevul şi el trebuie să fie în centrul demersului. Această adoptare a legilor Educaţiei este o prioritate totuşi. Noile legi ale învăţământului repară nişte carenţe serioase ale sistemului. Trebuie să adaptăm şcoala românească la sistemele din Vest, mai performante. De exemplu este prevăzut un salariu mai mare şi motivant pentru cei care vor să urmeze această profesie. Vor creşte bursele pentru elevi şi studenţi. Preşedintele Klaus Iohannis a punctat că viitoarele legi ale Educaţiei conţin actualizarea programelor şcolare şi a modului de predare. Aşa cum ziceam, ultima dezbatere va avea loc în Parlament. De aceea, îi încurajez pe toţi cei care mai doresc să aducă amendamente să mi le transmită pe adresa de E-mail, WhatsApp sau Facebook. Vreau să-i asigur că le vom dezbate în Parlament”, a adăugat Luminiţa Barcari.
Una peste alta, modificări mai sunt, însă parlamentarul ialomiţean vrea să transmită un mesaj la început de an şcolar pentru copii şi cadre didactice: „Dragi elevi, stimaţi colegi, stimaţi părinţi, vreau ca noul an şcolar să vă găsească optimişti şi sănătoşi. Vreau să încercaţi, împreună, să daţi copiilor dumneavoastră tot ce au nevoie pentru a deveni nişte cetăţeni de nădejde ai acestei ţări. Nu spun vorbe mari, pentru că ei sunt, într-adevăr, viitorul. Pentru ei trebuie să colaborăm, să facem tot ce este mai bine. Mult succes în noul an şcolar!”, a transmis Luminiţa Barcari, deputat PNL Ialomiţa.

Mihaela DUMITRU