Eveniment dedicat zilei de 24 ianuarie, la Centrul Cultural „Ionel Perlea” Slobozia
Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița a organizat, în colaborare cu Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu” Slobozia, o activitate intitulată „Unirea Principatelor Române – temelia unei națiuni”, în cinstea împlinirii a 163 de ani de la Mica Unire. Evenimentul a avut loc vineri, 21 ianuarie, la Sala de Spectacole a Centrului Cultural „Ionel Perlea” Slobozia și a fost realizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Ialomița, Inspectoratul de Jandarmi Ialomița, Asociația Culturală Tomis filiala Galați, Asociația Culturală Tomis, Asociația Danubiano, Școala Gimnazială numărul 3 Slobozia. Coordonatorii acestui proiect au fost Adrian Stan și Sorin Cojocaru, profesori de istorie.
Directorul Bibliotecii Județene „Ștefan Bănulescu”, Elena Balog, a pus accent pe importanța evenimentului și implicarea riguroasă a unei întregi echipe.
„Mulțumim frumos pentru acest proiect. Este o provocare și pentru noi, Biblioteca Județeană, să realizăm un astfel de eveniment atât de bine organizat și cu parteneri implicați. La data de 24 ianuarie se împlinesc 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Vă mulțumesc că ați ales să fiți astăzi aici alături de noi, în aceste momente de sărbătoare”, a precizat aceasta.
Profesor de istorie și inspector școlar pe disciplinele istorie și științe socio-umane, Gica Dinu, a evocat câteva momente importante de cinste și a pus accent pe importanța zilei de 24 ianuarie pentru toți românii. „Sunt onorată, în dublă calitate, și de profesor de istorie al școlii numărul 3 Slobozia, dar și de inspector pentru disciplinele istorie și științe socio-umane. În secolul XIX, obiectivele românilor, conform programului maximal al revoluționarilor pașoptiști, au fost unirea și independența. Datoria internă a românilor s-a împletit cu împrejurările în care aceștia au obținut sprijinul marilor puteri. Românii știau că aparțineau unei singure națiuni, indiferent de granițele pe care ei le stabiliseră. Vizionari, conducători ai vremurilor, au considerat că primul pas, cel mai important, ar fi unirea celor două principate: Țara Românească și Moldova. Deoarece în interiorul arcului carpatic, în Transilvania noastră, voința de unire era clară și exprimată răspicat, cele șapte mari puteri ale vremii au consultat, prin cele două adunări ad-hoc, toate categoriile sociale din Moldova și Țara Românească. Acestea, între 5 și 24 ianuarie 1859, au votat rezoluții în care se exprimau cele mai arzătoare dorințe: unirea, cu prinți străini, neutralitatea pământului, respectarea drepturilor și economiei noului stat, o adunare obștească.
Astăzi, cinstim memoria tuturor creatorilor de țară. Interesul național, prin rolul istoriei, trebuie să se situeze dincolo de dorința omenească. Trebuie să ne fie tuturor stindard. Se pare că bunii și străbunii noștri ne așază la mare încercare. Depinde de noi toți ce vrem să scriem în cartea istoriei noastre. O să dau citire următorului citat: Totul pentru țară, nimic pentru noi! Trăiască nația!”, a declarat profesorul de istorie.
În continuarea evenimentului, elevii Școlii Gimnaziale numărul 3 Slobozia au susținut momente dedicate domnitorului Alexandru Ioan Cuza: prezentarea unei scenete și a unor scrisori către domnitor, scrise chiar de copii. În final, spectatorii prezenți în sală au avut parte de prezentarea, în detaliu, a unor uniforme militare din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Petruța RIDICHE
