Eveniment de marcă, dedicat Zilei de 24 ianuarie, la Maia!
Consiliul Judeţean Ialomiţa a marcat o serie de manifestări culturale, în cinstea celor 164 de ani de la Unirea Principatelor Române. Evenimentul a avut loc la Maia, cu participarea unui public numeros, alcătuit din oficialităţi, istorici, academicieni, politicieni, primari şi locuitori ai comunei.
Importantul moment s-a desfăşurat, aşa cum era şi firesc, în data de 24 ianuarie 2023, când toţi românii au dat mână cu mână, prinzându-se, la fel ca înaintaşii lor odinioară, într-o emoţionantă Horă a Unirii.
Printre participanţi s-au evidenţiat academicianul Georgeta Filitti (istoric modernist, autor a numeroase studii făcute asupra personalităţilor istorice româneşti); profesorul universitar doctor, Rotaru Jipa (iniţiatorul reuniunilor anuale ale istoricilor de la Maia); profesorul de istorie Vitalie Buzu (directorul Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” Slobozia); Marian Pavel (preşedintele CJ Ialomiţa); Marin Constantin (prefectul judeţului Ialomiţa); Sorin Niculae (primarul comunei Maia); profesorul Constantin Vlad (directorul Bibliotecii Comunale Maia); Ileana Niculae (directorul Şcolii Gimnaziale „Barbu Catargiu” Maia).
Programul a debutat cu primirea oficialităţilor, în piaţeta unde este amplasat bustul lui Barbu Catargiu (intersecţia dintre DJ 101U şi DJ 101B); Intonarea Imnului Naţional al României, de către solista Nicole Dumitraşcu; o Slujbă de Te Deum dedicată aniversării Unirii Principatelor Române.
Apoi, s-a dat startul la prezentări, prima intervenind academicianul Georgeta Filitti care a evocat semnificaţia istorică a Unirii Principatelor Române de la 1859. „Este un moment emoţionant pe care îl sărbătorim, cu acea profunzime, cu acea credinţă a noastră, a românilor, în lucrul bine făcut. Acum 164 de ani se întâmpla un eveniment care a reverberat nu numai în spaţiul românesc, ci şi pretutindeni în lume. De ce? Pentru că era vorba de construirea cheii de boltă a noului stat român. Unirea Principatelor era motivul principal al luptei generaţiei paşoptiste. A fost o generaţie plină de şansă, de noroc, nu numai pentru că a luptat pentru un ideal, dar l-a şi putut înfăptui. La 24 Ianuarie, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, lucru care s-a înfăptuit la Bucureşti, începea închegarea statală a românilor. Sigur aveau să urmeze evenimente ulterioare – Independenţa, Marea Unire. Dar, atunci, începe septenatul lui Alexandru Ioan Cuza, care a însemnat şapte ani de creaţie, de activitate reformatoare, de dăruire pentru ţară. Şi, aici, la Maia, poate mai temeinic decât oriunde în spaţiul românesc, trebuie să-l evocăm pe un sfătuitor, apropiat al lui Vodă Cuza, pe Barbu Catargiu. Cred că mulţi dintre dumneavoastră ştiu care a fost crezul lui Barbu Catargiu: Nimic pentru mine, totul pentru ţară. De aceea şi dumneavoastră îl sărbătoriţi atât de frumos, atât de expresiv, pe omul acesta. În vremea domniei lui Alexandru Ioan Cuza a existat o figură istorică, o figură politică memorabilă, Mihail Kogălniceanu. Şi trebuie să recunoaştem un lucru: Alexandru Ioan Cuza i-a folosit pe amândoi, iar cei doi nu au fost prieteni, ci oponenţi. Opoziţia lor s-a consumat cel mai expresiv, mai profitabil pentru ţară în Parlament. Iar actualitatea comportamentului lor, trebuie s-o considerăm că există şi astăzi. Putem să fim în partide diferite, să avem păreri deosebite, dar important, esenţial este să nu ne gândim la noi, la măruntele noastre interese, ci la beneficiul pe care îl putem aduce prin faptele noastre, prin atitudinea noastră, acestei ţări. Cred că acesta este mesajul pe care ni-l trimit peste timp oamenii Unirii. Pentru că, Unirea n-a fost gestul cuiva, a fost gestul întregului popor. A fost gestul românilor adunaţi la Parlamentul de la Bucureşti, care au obligat adunarea să se decidă. Şi, adunarea a decis. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, la Iaşi şi la Bucureşti se înfăptuia acest gest, care nu rămâne singular. Este o cărămidă pusă la temelia României moderne. Un element definitoriu de forţă, de putere, de exprimare a românilor în Europa, rămâne această unire. Câtă vreme suntem uniţi, câtă vreme lăsăm deoparte interesele personale, suntem puternici…Avem toate justificarea să fim mândri de strămoşii noştri”, a subliniat academicianul.
Profesorul universitar Jipa Rotaru a fost desemnat, în semn de mulţumire, cetăţean de onoare al comunei Maia
De asemenea, prof. Vitalie Buzu a prezentat contribuţiile ialomiţene la realizarea Unirii de la 1859, iar prof. universitar dr. Jipa Rotaru l-a descris pe Barbu Catargiu, întâiul Prim-ministru al României Moderne. După care, autorităţile judeţene şi locale au susţinut, pe rând, alocuţiuni.
Preşedintele CJ Ialomiţa, Marian Pavel a atras atenţia că politicienii ar trebui să ia exemplu de la înaintaşi, să lupte pentru interesul naţional. „Mă gândeam la o dispută dintre doi titani ai politicii interbelice: unul dintre ei profesor, celălalt inginer. În disputa din Parlament îl întreabă profesorul pe inginer: Ce aş putea eu să învăţ de la tine, vreodată? Iar inginerul îi răspunde: Măsura. Ei bine, asta o să învăţăm şi noi astăzi. Te felicit Sorin (n.r. primarul comunei Maia) pentru ce faci aici. Vă felicit şi pe dumneavoastră, pe colegii mei din Consiliul Judeţean care au făcut posibilă ziua de astăzi. La mulţi ani şi tot binele din lume” , a urat preşedintele Marian Pavel. „Vă spun şi eu: La mulţi ani! Îl felicit pe Marian Pavel pentru că are grijă să se întâmple multe lucruri, mai mici sau mai mari în judeţul acesta, de la un capăt la altul. Îl felicit pe Sorin, primarul dumneavoastră inimos. Trebuie să recunosc că pentru mine Sorin este unul dintre primii cinci primari ai judeţului. Dacă îl dai afară pe uşă, intră pe geam, numai ca să rezolve problemele dumneavoastră, la Maia. Să vă ţină Dumnezeu obiceiurile, să fim sănătoşi şi anul acesta în 2023, să fie un an cu pace. Doamne ajută şi să faceţi lucruri bune, cum aţi făcut şi până acum”, a punctat prefectul judeţului Ialomiţa.
Nu în ultimul rând, a luat cuvântul primarul comunei Maia, Sorin Niculae, cel care are grijă de destinele localităţii. Acesta a ţinut în mod special, să mulţumească locuitorilor pentru încredere, susţinere şi implicarea de care dau dovadă în fiecare zi. Mulţumiri a adresat şi autorităţilor, profitând de ocazie pentru a spune că sigur va bate la uşa lor şi anul acesta. „Faptul că autorităţile au decis să fie alături de noi, deşi au şi alte evenimente în program, ne arată că dau o foarte mare importanţă acestei localităţi. Sunt convins pe viitor, că tot ce înseamnă proiecte vor fi susţinute de Consiliul Judeţean. Profit un pic de acest lucru, căci nu ştiu dacă mă voi mai întâlni cu asemenea oficialităţi. Aş vrea să mulţumesc pentru prezenţă şi domnişoarei deputat Raluca Dumitrescu, domnului secretar de stat, Iulică Bucur, domnului director de la Casa de Pensii, reprezentanţilor Consiliului Judeţean şi Prefecturii, primarilor comunelor învecinate. Vreau să mulţumesc celor doi foşti primari ai localităţii Maia – Niculae Costel şi Zamfir Marian pentru bucuria de a fi astăzi prezenţi între noi. De asemenea, celor 11 consilieri locali care ni s-au alăturat. Mulţumesc copiilor şcolii noastre, doamnei director pentru implicare, domnului profesor Vlad Constantin. Nu în ultimul rând, vreau să-i mulţumesc domnului profesor universitar Jipa Rotaru, pentru că a reuşit să ducă istoria şi cultura acestei localităţi în toate colţurile ţării şi chiar peste hotare. Domnule profesor, ca măieni şi ialomiţeni, suntem obligaţi să vă mulţumim pentru ceea ce aţi făcut şi faceţi pentru noi. Cu această ocazie, cred că va fi o surpriză pentru dumneavoastră, la propunerea mea şi la votul tuturor consilierilor locali, prin Hotărârea de Consiliu Local numărul 6 din 11. 01. 2023, sunteţi desemnat cetăţean de onoare al acestei localităţi”, a anunţat Sorin Niculae, primarul comunei Maia.
Manifestarea s-a încheiat cu un program artistic susţinut de elevii Şcolii Gimnaziale Maia; Ansamblul Folcloric „Doina Bărăganului” (solişti – Nicole Dumitrașcu, Nicoleta Rădinciuc, Anemona-Andreea Lazăr, Daniel Trifu); Hora Unirii şi vizitarea aşezământului de Artă şi Cultură Religioasă Maia – Catargi şi Biserica Maia – Catargi.
Marius BĂDRĂGAN
