Evaluarea Națională 2024, îngrijorări profunde și soluții necesare
Rezultatele finale ale Evaluării Naționale, după contestații, au scos la iveală o realitate alarmantă: doar trei din cinci copii care au început școala acum nouă ani au reușit să obțină medii peste 5. Mai mult, situația în plan teritorial este și mai îngrijorătoare, cu discrepanțe majore între județe. De exemplu, județele Giurgiu, Călărași și Covasna înregistrează procente de părăsire a educației de 27,26%, 25,9% și, respectiv, 24,51%.
La nivel național, ponderea elevilor care nu au ajuns până la finalul clasei a VIII-a este de puțin peste 15%. În unele județe, acest procent depășește un sfert dintre elevii înscriși în clasa pregătitoare acum nouă ani. Factorii ce contribuie la această situație includ atât abandonul școlar, cât și migrația. Cifrele sunt alarmante: din 189.730 de copii înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2015-2016, doar 160.467 au fost înscriși la Evaluarea Națională în acest an, adică 15,42% dintre copiii înscriși nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a. Diferențele dintre numărul elevilor înscriși și cei care au susținut probele sunt determinate de mai mulți factori. Pe de o parte, corijența și repetenția apar din cauza desincronizării calendarului școlar cu cel al înscrierilor. În acest an, înscrierile au avut loc între 11 și 14 iunie, iar cursurile s-au încheiat pe 14 iunie, ceea ce a creat situații în care unii elevi au fost înscriși înainte de a-și finaliza situația școlară. Pe de altă parte, elevii cu cerințe educaționale speciale sunt înscriși automat, dar susțin examenul doar la cererea părinților, care nu este înaintată în toate cazurile. În plus, unii elevi olimpici nu susțin Evaluarea Națională deoarece au locuri asigurate în liceele dorite.
Soluțiile propuse includ coordonarea calendarului înscrierilor cu structura anului școlar, monitorizarea incidenței corijențelor și repetenției și adaptarea subiectelor la Evaluarea Națională pentru elevii cu CES. Conform datelor oficiale, rata abandonului școlar în primar și gimnaziu a rămas constantă la 1,2% în ultimii ani. Cu toate acestea, datele Eurostat indică un procent mult mai mare de copii români în afara școlii: 12,2% în anul 2021-2022, care a crescut la 15,86% în anul școlar 2022-2023. Pentru a combate abandonul școlar, este necesară îmbunătățirea mecanismelor de identificare și monitorizare a riscului de abandon școlar, precum și sprijinirea inițiativelor europene pentru monitorizarea drepturilor copiilor migranți.
Rezultatele slabe la Evaluarea Națională pot fi extrapolate din testele PISA, care arată că statutul socioeconomic, mediul școlii, genul și implicarea părinților și a cadrelor didactice influențează semnificativ performanțele școlare. Soluțiile pentru îmbunătățirea performanțelor școlare includ monitorizarea individuală a factorilor de vulnerabilitate, intervenții remediale gratuite pentru elevii vulnerabili și evaluarea și revizuirea programei școlare și a structurii Evaluării Naționale.
În 2023, peste 1,3 milioane de copii din România trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar analfabetismul funcțional rămâne o problemă cronică. Pentru a aborda aceste inechități și a îmbunătăți calitatea educației, este imperativă implementarea unor măsuri urgente și coordonate de politică publică. Acestea ar trebui să includă adaptarea metodologiilor educaționale, monitorizarea și sprijinirea elevilor vulnerabili și asigurarea unui sistem educațional echitabil și incluziv.
Cristina ANDREI
