„Eu cred că pentru un profesor bun faptul că nu există un manual nou nu reprezintă o problemă”
Peste 2,9 milioane de elevi şi copii de grădiniţă au păşit în noul an şcolar, fireşte, cu veşnicele probleme inerente. Bunăoară, în acest an, elevii din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a nu beneficiază de manuale noi, ci tot de cele aprobate în anul 2004, cu mult timp înainte să se fi născut. În locul noilor planuri-cadru pentru liceu şi noilor programe – ce ar fi trebuit să fie elaborate pentru elevii care au traversat reforma curriculară începută în 2012 şi au intrat în clasa a XI-a – Ministerul Educaţiei a publicat, cu 10 zile înainte de prima zi de şcoală, un set de „repere metodologice”.
Deputatul PNL Ialomiţa, Luminiţa Barcari atrage atenţia că, într-un fel, erau de aşteptat astfel de schimbări, pentru că lucrându-se la o nouă lege a învăţământului, nu se puteau concepe în avans planuri cadru, programe, ca apoi să se schimbe totul. „Din punctul meu de vedere legea a întârziat puţin, pentru că noi o aşteptam încă din 2021. Acum legea învăţământului preuniversitar începe să producă efecte şi un prin pas îl reprezintă planurile cadru, la care s-a lucrat din 2019. Noi venisem cu un set de variante de planuri cadru. Când am plecat de la Minister, eu am lăsat aceste propuneri, la care lucraseră specialişti. Dar, pentru că s-a dorit o nouă lege a învăţământului, la nivelul Guvernului şi coaliţiei de guvernare, s-a decis ca mai întâi să fie pusă în aplicare Legea Învăţământului şi în conformitate cu prevederile noii legi să se facă planul cadru şi apoi programele şcolare, finalizându-se cu manualele. Orice profesor – şi o spun din experienţă – foloseşte manualul ca pe un material didactic. Acum avem acces la informaţii din multe surse. Şi, dacă urmăreşti programa, poţi să alegi informaţia care îţi trebuie la clasă. Bineînţeles că şi copiilor le place mai mult să urmărească informaţia de pe Internet şi aşa mai departe. Tu le dai baza. Dar, manualele, de când eram eu elevă, nu sunt atât de proaste, cum spun unii. Atunci când au apărut manualele alternative era o problemă. Eu, cel puţin, nu puteam să aleg prea multe manuale din cele alternative. Tot eu hotăram, până la urmă, ce fac la clasă. Eu cred că pentru un profesor bun faptul că nu există un manual nou nu reprezintă o problemă”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, Luminiţa Barcari.
O altă problemă, semnalată atât de copii, cât şi de către părinţi, e cea a programei şcolare din învăţământul preuniversitar, care este foarte încărcată. Discuţia asta este mult mai amplă, în opinia deputatei Barcari. „Ideea este că nu poţi, ca profesor, să predai o parte din ce ţi se pare ţie mai important. De ce? Pentru că trebuie să fii în concordanţă cu ce dă copilul la examenul de sfârşit de ciclu sau la admiterea în facultate. Şi aşa sunt facultăţi care depăşesc programa. Mă refer aici la medicină unde cei care doresc să urmeze o astfel de facultate, chiar au nevoie de pregătire suplimentară. Cum ziceam, fiind o nouă lege, vor fi noi planuri cadru şi aşa mai departe. Trebuie să vedem la ce se renunţă pentru că şi numărul de ore pe zi este mare. Automat trebuie să pui în acord programa cu numărul de ore care mai rămân pentru fiecare disciplină. Şapte sau opt ore pe zi este mult, plus că elevii muncesc şi acasă. Muncesc mai mult decât părinţii, la un loc de muncă. De multe ori am spus lucrul acesta, să mai renunţăm la conţinuturile care nu sunt atât de importante. Dar, trebuie să punem în acord ce facem noi în învăţământul preuniversitar cu ce se cere în învăţământul universitar. Dacă scazi numărul de ore la o disciplină, este clar că nu mai poţi să faci aceleaşi teme. Şi, mai departe, la facultatea unde te duci, nu îi inviţi pe copiii ăia să se ducă în particular şi să îşi suplimenteze pregătirea? Deci, degeaba simplifici programa, dacă la facultate îţi cere mai mult”, a mai adăugat deputatul ialomiţean.
Ramona BUTNARIU
