După 30 de ani, Conacul Bolomey va intra, în sfârşit, în reabilitare!
Consiliul Judeţean Ialomiţa a semnat zilele acestea contractul de execuţie pentru un important obiectiv istoric din judeţ. Este vorba de Conacul Bolomey ce va fi reabilitat cu fonduri europene, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020. După reabilitare, Conacul Bolomey va căpăta utilitatea de Centru Cultural şi Expoziţional, iar anexa va adăposti ateliere de restaurare.
Evenimentul a avut loc, mai exact, miercuri, 10 martie 2021, la Cosâmbeşti, în vecinătatea monumentului istoric. La acesta au participat: Marian Pavel (preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa), Cătălin Grigore şi Alexandru Dinu (vicepreşedinţii CJ Ialomiţa); Alexandru Potor (administratorul public al judeţului Ialomiţa); Gheorghe Petre (directorul Muzeului Naţional al Agriculturii Slobozia – Ialomiţa); Elena Pacală (directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Ialomiţa); Elena Balog (directorul Bibliotecii Judeţene „Ştefan Bănulescu” Ialomiţa); Clementina Tudor (directorul Centrului Cultural UNESCO „Ionel Perlea” Ialomiţa); Florin Vlad (directorul Muzeului Judeţean Ialomiţa); Bogdan Popescu (primarul comunei Cosâmbeşti); funcţionari din cadrul CJ care s-au ocupat de proiect şi mas media locală.
În debutul întâlnirii, preşedintele Marian Pavel a subliniat că vrea să devină un obicei, ca fiecare contract de investiţie să fie semnat la faţa locului, pentru că aşa toată lumea poate vedea ce se întâmplă, stadiul actual şi apoi cel de pe parcursul lucrărilor până la final. „Îmi doresc foarte mult ca acest obiectiv, de treizeci de ani abandonat, să devină ceea ce a fost odinioară, un punct de atracţie turistică. Fiecare dintre noi avem nevoie de astfel de obiective în Ialomiţa. Deşi de mii de ani suntem riverani râului Ialomiţa, care despică în două judeţul de la est la vest, avem 30 şi ceva de km de Dunăre – Braţul Borcea, nu folosim aceste oportunităţi. Probabil că, în momentul în care vom avea Manasia, Bolomey, Zappa şi tot ce înseamnă cabane de vânătoare, vom avea posibilitatea să le introducem într-un circuit turistic. Îmi doresc foarte mult ca în Ialomiţa să existe un traseu de mers pe jos, cu bicicleta, de la Manasia până la Târgu de Floci. Este ceea ce Ialomiţa poate să aducă în plus faţă de alte judeţe, pentru că avem beneficiul de a fi aşezaţi în zona aceasta frumoasă. Cu siguranţă, având astfel de obiective finalizate, turiştii vor veni către judeţul Ialomiţa”, a precizat Marian Pavel, invitându-i, după semnarea contractului, pe ceilalţi să spună şi ei câteva impresii referitoare la importantul moment. „Este un eveniment absolut istoric, din punctul meu de vedere, pentru ceea ce înseamnă patrimoniu cultural al judeţului. Ialomiţa nu înseamnă numai drumuri. Avem într-adevăr un obiectiv extraordinar în a rezolva problema infrastructurii rutiere, însă asta înseamnă şi şcoli, spitale şi nu în ultimul rând, patrimoniul cultural. Avem o bogăţie încă absolut nefolosită din acest punct de vedere. Astăzi este un pas mare pentru a începe să scoatem în evidenţă capacitatea noastră culturală a acestui judeţ cu un potenţial deosebit. Avem o colaborare deosebită cu Liceul de Arte din Slobozia care va avea aici ateliere împreună cu Uniunea Artiştilor Plastici. Vor putea să îşi expună lucrările, ceea ce înseamnă o întrepătrundere atât a educaţiei, cât şi a patrimoniului cultural. Drumul pe care l-am parcurs până aici va fi modernizat prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Este o conjunctură mai mult decât simbolică a proiectelor pe care CJ le poate şi le are în vedere să le desfăşoare în judeţul Ialomiţa”, a punctat vicepreşedintele Cătălin Grigore. „Cred că cineva ştie că suntem astăzi aici, în Bărăgan, pentru că vremea bună în Bărăgan este atunci când plouă. Acest obiectiv a fost cumpărat de Constantin, în inima Bărăganului. Dincolo de legendele care circulă pe lângă el, a avut şi o importanţă destul de mare pentru zonă, fiindcă dezvolta agricultura…Era un model în zona respectivă…Suntem obligaţi să refacem bucată cu bucată aceste importante monumente distruse de trecerea timpului. Mi-ar place să prind şi momentul când acest conac va fi inaugurat, să particip la un spectacol al activităţilor desfăşurate cu ani în urmă aici şi amfitrionul să scoată din pivniţe cinci sticle cu vin”, a completat vicepreşedintele Alexandru Dinu.
Administratorul public al judeţului, Alexandru Potor a scos şi el în evidenţă importanţa momentului. „S-a spus până acum că nu avem nevoie doar de drumuri, spitale, ci şi de cultură. Este o clădire veche de 123 ani şi e absolut normal să ne îngrijorăm de starea ei. Din păcate a durat prea mult până am ajuns în această fază de a interveni asupra conacului Bolomey. Urmează 27 luni foarte provocatoare. Din poziţia de administrator public voi oferi întreaga colaborare CJ, constructorului. Vă asigur că vom fi foarte atenţi la modul în care se vor derula toate etapele propuse în cadrul proiectului. Vorbim de mai mult de 600 metri pătraţi de construcţii care vor fi reabilitate, practic reconstruite şi aduse la starea iniţială sau cât mai aproape. Este vorba de corpul principal al Conacului Bolomey, dar şi anexa de peste drum. Iniţial, curtea boierească nu era traversată de acest drum judeţean. Iată că vremurile s-au schimbat şi am ajuns ca cele două corpuri principale ale proprietăţii să fie separate de DJ. Va fi o investiţie importantă şi pentru crearea unui parc care va întregi tot acest ansamblu şi, spun eu că, ne va pune pe noi, ialomiţenii, într-o postură frumoasă, de a fi pe de o parte gazde, dar şi furnizori ai unor servicii de cultură adresate celor din judeţ şi turiştilor. Vă urez mult succes”, a specificat Alexandru Potor.
„Speranţa noastră datează din 1997, anul în care conacul Bolomey a fost retrocedat”
Beneficiarul direct al proiectului, primarul comunei Cosâmbeşti, Bogdan Popescu a fost, de asemenea, invitat să îşi expună părerea. Alături de Elena Pacală a luptat foarte mult ca acest obiectiv să fie reabilitat, să nu se piardă în negura uitării. „Este o ocazie deosebită pentru comunitatea noastră, în calitate de beneficiari direcţi ai acestui proiect. Speranţa noastră datează din 1997, anul în care conacul Bolomey a fost retrocedat prin legile fondului funciar şi a revenit comunităţii locale. Neavând posibilitatea financiară de a-l întreţine, am fost nevoiţi să facem demersuri şi să-l cedăm Consiliului Judeţean, în calitate de autoritate judeţeană. Ulterior, CJ a devenit proprietar. Mă bucură foarte mult iniţiativa dumnealor şi le mulţumesc că au lucrat la acest complicat proiect, finanţat prin fonduri europene, pentru reabilitarea şi restaurarea monumentului. Conacul Bolomey este un punct foarte important şi creează o mare plusvaloare pentru această comunitate şi judeţul Ialomiţa în sine. Trebuie să fim mulţumiţi cu toţii, să sperăm şi să avem toată încrederea în echipa de implementare, conducerea CJ, constructor. De constructor va depinde foarte mult de acum încolo încadrarea în termen şi realizarea acestui obiectiv. Mulţumesc şi avem toată încrederea”, a asigurat primarul.
O intervenţie a avut şi Elena Pacală: „Aşa cum a spus şi domnul primar şi demersurile au propria lor istorie. Au început în 1997 şi au fost destul de tumultoase în diverse etape. Ca şi istorie a acestui minunat conac, eu aş vrea să-l aduc în memoria noastră pe primul proprietar, pe cel care l-a construit, familia Gheţu. Este o construcţie insolită pentru spaţiul acesta de Bărăgan, are un stil neoclasic franţuzesc. Doar acoperişul şi câteva elemente minore sunt de influenţă eclectică. Spun asta pentru că în judeţul Ialomiţa sunt multe conace cu arhitectură neo-românească, ce reprezintă un potenţial uriaş. Aşa cum Grecia şi sudul Italiei, nişte locuri sărace, s-au dezvoltat datorită culturii şi turismului, eu cred că şi judeţul Ialomiţa are o singură şansă – cultura. Este paradoxal, dar când eşti foarte sărac, cultura şi agricultura te duc mai departe…Aici a fost o fermă model, îndeosebi pentru orez, fiindcă era inundabil. Aici era o mare orezărie, pe care au făcut-o fraţii Bolomey, după ce l-au preluat, printr-o serie de procese, de la familia Gheţu…Inginerul Constantin Bolomey a făcut o agricultură modernă şi avem aici o fermă model pentru orezărie. Dar judeţul Ialomiţa mai are o fermă model, o comoară ascunsă, din păcate, ce trebuie scoasă la vedere. Ferma de la Perieţi ar aduce acestui judeţ un renume şi o plus valoare. Are o notorietate în istoria agriculturii europene…Vă propun să ne gândim la un viitor proiect de reabilitare a fermei model de la Perieţi”.
Conacul Bolomey este localizat în comuna Cosâmbeşti, la 5 km de Slobozia. Din anul 2003, monumentul istoric şi de arhitectură a fost inclus în patrimoniul Muzeului Judeţean Ialomiţa. Construit în anul 1898 de o echipă de meşteri italieni, acesta a rămas până în zilele noastre o construcţie reprezentativă pentru arhitectura conacelor din estul Câmpiei Române. Din anul 1932 a intrat în posesia lui Constantin Bolomey. Pe moşia acestuia se mai găseau şi o biserică de mici dimensiuni, un parc dendrologic, o pădure, o livadă, o orezărie, crescătorie de animale, cărămidărie şi câteva anexe, din care se mai păstrează doar una. Regimul instaurat după al doilea război mondial i-a conferit o exploatare care l-a degradat rapid, conacul deservind ferma din Bora, pe post de crescătorie de pui şi CAP-ul din Cosâmbeşti, ca depozit de legume şi îngrăşăminte. În anul 1997, conacul Bolomey a intrat în programul de restaurare al Ministerului Culturii şi Cultelor. Pentru conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentului, Oficiul Naţional pentru Protejarea Patrimoniului a executat în anul 2001 lucrări preliminare care însă au fost sistate din cauza lipsei de fonduri. Starea actuală de conservare a monumentului este precară. Lipsa lucrărilor de restaurare au condus la pierderea în proporţie de 90% a acoperişului, fapt ce a antrenat degradarea rapidă a zidăriei (interioară şi exterioară) tuturor celor patru faţade, a întregii tencuieli desprinsă de pe aproape toată suprafaţa clădirii.
Ce se va face
Detaliile tehnice au fost furnizate de Mădălina Ignatuc, administratorul firmei SC INSPETI BUILDING RESTAURATION SRL Ploieşti, care speră să finalizeze chiar mai repede, dacă se poate, lucrările. Proiectul este foarte complex, dar constructorul are o echipă competentă pe zona de restaurare care a lucrat şi la alte obiective, precum faţada Universităţii Transilvania din Braşov, cetatea Turris de la Târgu Măgurele. În prezent, lucrează acum la o altă cetate în Caraş – Severin, Cetatea Ladislau de la Coronini, la Castelul Iulia Haşdeu din Câmpina şi altele.
Etapele de intervenţie sunt: aducerea terenului la cotă, trecerea la partea de structură – consolidarea, zidăria şi acoperişul; partea de stucaturi, picturi ( aceste elementele artistice vor dura mai mult). Amenajarea parcului presupune plantat de gazon, alei, iluminat arhitectural, parc dendrologic, livadă, pomi fructiferi. Anexa are o suprafaţă de 227 mp, iar corpul principal al conacului 373 mp. În total sunt 600 mp care vor face obiectul acestei intervenţii de reabilitare şi conservare istorică. După reabilitare, Conacul Bolomey va căpăta utilitatea de Centru Cultural şi Expoziţional, iar anexa va adăposti ateliere de restaurare. În parcul dendrologic vor putea fi organizate evenimente culturale în aer liber. Valoarea dotărilor vor fi în jur de 320 mii lei şi va fi suportată de CJ.
Proiectul „Reabilitarea monumentului istoric şi de arhitectură Conacul Bolomey’ este implementat prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural – în cadrul apelului dedicat sprijinirii obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), Aria prioritară 3 – Promovarea culturii şi a turismului, a contactelor directe între oameni. Valoarea totală a contractului este de 18.761.413,63 lei.
Marius BĂDRĂGAN
