Drumul expres – TransRegio Galaţi-Brăila – Slobozia – Drajna – Autostrada A2 – Chiciu începe să prindă contur

Ieri, la Slobozia, au fost puse bazele unui proiect extrem de ambiţios, la implementarea căruia vor pune ,,umărul” administraţiile din Ialomiţa, Călăraşi, Galaţi şi Brăila. Este vorba de semnarea ordinului de începere a Studiului de Fezabilitate (SF) pentru drumul expres – TransRegio Galaţi-Brăila – Slobozia – Drajna – Autostrada A2 – Chiciu. Acest drum de mare viteză reprezintă o primă investiţie importantă în infrastructura de transport din zona de Est şi Sud a ţării. Proiectul va fi finanţat prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare 2014-2020, cu o perioadă de implementare de 210 zile, de la data ordinului de începere a prestării serviciilor. Studiul de Fezabilitate şi expertizele au termenul de finalizare de 7 luni.

Conferinţa de presă, în cadrul căreia s-a semnat ordinul de începere a Studiului de Fezabilitate pentru Drumul expres, a avut loc, mai exact, joi, 16 februarie 2023, în foaierul Sălii „Europa” a Consiliului Judeţean Ialomiţa. Au fost prezenţi: Marian Pavel (preşedintele CJ Ialomiţa); Vasile Iliuţă (preşedintele CJ Călăraşi); Costel Fotea (preşedintele CJ Galaţi); Francisk Iulian Chiriac (preşedintele CJ Brăila); reprezentanţii East Water Drillings SRL; Alexandru Potor (administratorul public al judeţului Ialomiţa); deputatul Ştefan Muşoiu; angajaţi ai CJ Ialomiţa.
Preşedintele Marian Pavel a subliniat că Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, pentru Infrastructura de Transport de Interes Strategic în zona de Est şi Sud – Galaţi, Brăila, Călăraşi şi Ialomiţa, are un rol foarte important pentru dezvoltarea celor patru judeţe. Proiectul privind drumul de mare viteză TransRegio reprezintă o primă investiţie importantă în infrastructura de transport din Regiunea Sud Est şi cea mai mare investiţie în ceea ce priveşte infrastructura de drumuri naţionale din judeţul Ialomiţa. În acest moment, drumul TransRegio are o lungime aproximativă de 150 de kilometri, fiind evaluat la 500 de milioane de euro. „După cum se ştie, am pus bazele celui mai mare ADI din România, o asociere între patru Consilii Judeţene menită a investi în infrastructura din România. Pe lângă faptul că noi am avut ideea de a înfiinţa acest ADI, lucrurile au fost coroborate cu deschiderea pe care a arătat-o ministrul Transporturilor, anume colegul nostru, domnul viceprim-ministru Sorin Grindeanu, de a descentraliza ceea ce înseamnă activitatea CNAIR. Descentralizarea nu duce decât la lucruri foarte bune, la o gestiune mult mai atentă şi aplicată din partea celor interesaţi…Acest proiect reprezintă cea mai mare investiţie pe infrastructura de drumuri naţionale din judeţul Ialomiţa. Noua şosea de mare viteză va face conexiunea oraşului Slobozia cu Galaţi şi Brăila, Autostrada Soarelui (A2) şi apoi cu Dunărea, via Călăraşi. În ceea ce priveşte Studiul de Fezabilitate, termenul de execuţie este 7 luni. Apoi, cred că vom reuşi să scoatem la licitaţie Proiectul Tehnic şi execuţia. În termeni realişti vorbind, într-un an de zile se va lucra la această investiţie. Deci, în 2024. Va fi un proiect care va începe pe actualul mandat al nostru şi se va finaliza în următorul”, a spus preşedintele Marian Pavel, specificând că această asociaţie va funcţiona mult timp de acum încolo, nu doar pe parcursul derulării proiectelor. „Acest ADI a depus primul proiect, pe TransRegio. Următorul proiect este depus de cele două judeţe – Brăila şi Galaţi. Asta nu înseamnă că nu putem, pe oricare linie de finanţare sau pe orice obiectiv de interes regional, să depunem şi alte proiecte de interes major. Acest ADI va funcţiona nu doar pe perioada implementării proiectelor , ci sper eu foarte mulţi ani de aici încolo…Sunt convins că acest parteneriat administrativ, început de anul trecut, va duce la dezvoltarea regiunii noastre şi reprezintă o oportunitate de a menţine judeţul Ialomiţa conectat la marile reţele de transport”, a mai adăugat preşedintele CJ Ialomiţa.

„Este un drum care vine la solicitarea tuturor cetăţenilor din această zonă de Sud Est a României”

În intervenţia sa, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea a scos în evidenţă necesitatea implementării unui astfel de proiect. Nu înainte de a mulţumi omologilor că asocierea este funcţională. „Nu numai că este cel mai mare ADI din România, dar e şi funcţional. La sfârşitul lunii ianuarie, începutul lui februarie 2022, în aceeaşi formulă, noi, cei patru preşedinţi de CJ – Galaţi, Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi, ne-am găsit şi am pus bazele unui ADI. Iar în data de 27 ianuarie 2023, am semnat contractul cu asocierea de firme câştigătoare ce vor face toate expertizele şi vor da soluţia tehnică pentru acest traseu. Este un drum care vine la solicitarea tuturor cetăţenilor din această zonă de Sud Est a României. E un drum intens folosit şi din păcate, în momentul de faţă, se întâmplă foarte multe accidente. Bineînţeles că durata de deplasare de la Bucureşti la Ialomiţa, Călăraşi şi până la Galaţi, înseamnă foarte mult. Mă bucur că Ministerul Transporturilor a avut, în sfârşit, înţelepciunea de a descentraliza. Asta înseamnă o descentralizare adevărată, acolo unde vii, faci parteneriat cu autorităţile locale, îi ajuţi, eşti alături de ei ca anumite obiective să fie realizate. Gândiţi-vă, ce înseamnă 3.700 UAT-uri în ţară şi 41 de Consilii judeţene. La Ministerul Transporturilor sunt mii de proiecte, centuri ocolitoare sau alte investiţii, drumuri naţionale, drumuri expres ce trebuie realizate şi au un aparat care nu poate face faţă. Atunci, autorităţile locale ştiu cel mai bine ce este de făcut. Îi mulţumesc domnului ministru Grindeanu pentru deschidere, căci acest proiect, de la Galaţi până la Chiciu, face legătura între centura mare a Galaţiului cu vama de la Giurgiuleşti (anume Ucraina şi Republica Moldova), Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Chiciu, până la trecerea vămii spre bulgari. Nu este doar aşa un traseu de la Galaţi până la Autostradă, va face legătura şi între cele trei graniţe. Este un proiect care are o lungime de peste 150 km, dar vom vedea ce iese din proiectul tehnic, în urma analizelor, a necesităţilor fiecărui judeţ. Fiecare preşedinte de CJ va stabili, în judeţul pe care-l păstoreşte, împreună cu proiectantul, soluţia optimă. În momentul de faţă acest SF şi expertize au ca sursă de finanţare POIM. După ce vom finaliza studiul de fezabilitate, acest proiect va intra în finanţare pe POT – Programul Operaţional de Transport. Sper ca firma sau asocierea de firme câştigătoare – East Water Drillings SRL şi PRIMACONS GROUP SRL – să înţeleagă importanţa şi necesitatea acestui proiect. În caietul de sarcini a fost menţionat ca durata de realizare a SF şi expertizelor să fie undeva la 7 luni, din momentul în care se emite ordinul de începere. Apoi vor fi aprobate şi în CNAIR, la Ministerul Transporturilor. Şi imediat demarăm procedura de achiziţie, pentru a desemna constructorul şi cel care va face proiectul tehnic”, a informat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

„Sper să continuăm această asociere şi pentru alte investiţii pe viitor”

Preşedintele CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă apreciază, de asemenea, oportunitatea de a face parte din acest grandios proiect. Căci, dezvoltarea înseamnă întotdeauna infrastructură, care reprezintă una din priorităţile actului administrativ din Călăraşi. „Este cea mai mare investiţie a judeţului Călăraşi pe infrastructură de drumuri naţionale. Face excepţie Autostrada care traversează o mare parte din judeţul Călăraşi. Această conectivitate de la Galaţi, Brăila, Ialomiţa, municipiul Călăraşi şi Chiciu, cred că e primul lucru bun care se întâmplă în judeţul Călăraşi. Cu speranţa că vom avea un pod între Silistra şi Călăraşi, ca la Giurgiu, să putem să fluidizăm traficul pe care îl va descărca acest drum TransRegio…Este cea mai mare asociaţie de Consilii Judeţene. Sper să continuăm această asociere şi pentru alte investiţii pe viitor. Cred că cei 150 km vor asigura un trafic mulţumitor pentru cetăţenii celor patru judeţe şi nu numai. Mulţumesc şi să facem şi mai multe proiecte împreună”, a declarat preşedintele Iliuţă.

„Vom ajuta şi Ialomiţa, să intre în această morişcă a judeţelor care beneficiază de Dunăre”

Judeţul Brăila este, în proiect, beneficiarul celei mai mari distanţe, pe acest drum. Însă, Francisk Iulian Chiriac (preşedintele CJ Brăila) le-a promis celorlalţi colegi că se va gândi şi la alte proiecte menite să dezvolte şi zonele lor. „Chiar dacă suntem beneficiarii celei mai mari distanţe pe acest drum, eu promit că ne vom gândi şi la alte proiecte, aşa încât şi Călăraşi, Ialomiţa, Galaţi să beneficieze de alte lucruri. E foarte important, pentru cetăţenii celor patru judeţe, acest drum. Suntem foarte serioşi şi încântaţi de felul cum ne-am mişcat, pe acest proiect. Şi mediul de afaceri este încântat pentru că, graţie acestui drum, pot veni investitori serioşi la Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi. Nu îi interesează doar tranzitul efectiv de marfă de la cele două vămi – Ucraina, Moldova, spre Bulgaria. Îi interesează şi ce producţie e aici, căci toţi investitorii cer infrastructură. Suntem patru Consilii Judeţene serioase, ne-am mişcat şi foarte repede. Trebuie să valorificăm foarte mult Dunărea, pentru că tranzitează toate cele patru judeţe. Vom ajuta şi Ialomiţa, să intre în această morişcă a judeţelor care beneficiază de Dunăre, căci se dezvoltă mai mult zona. Trebuie să spunem : Stop, s-a investit prea mult în vestul ţării, acum este momentul Sud – Estului. Trebuie să ne dezvoltăm şi noi frumos şi armonios. Mulţumesc şi vorba noastră, a oamenilor care ştim să muncim: La treabă!”, a concluzionat Francisk Iulian Chiriac, preşedintele CJ Brăila.
La final, cei patru preşedinţi de CJ au semnat ordinul de începere a SF, după care au imortalizat momentul prin obişnuita poză de grup.

Diana ARON