„Dobrogea și Delta Dunării — un adevărat model de conviețuire multiculturală și o punte de legătură solidă între statele noastre“

Deputatul PSD Ștefan Țintă, președintele organizației municipale PSD Slobozia, a participat la vizita oficială în teritoriu a delegației Grupului parlamentar de prietenie Turcia-România din Marea Adunare Națională a Republicii Turcia, un eveniment care a reunit diplomație parlamentară, dialog economic și proiecte strategice de infrastructură regională.

Delegația turcă, condusă de Ayhan Gider, președintele grupului parlamentar, a efectuat o serie de deplasări și întrevederi de lucru cu autoritățile locale și județene din Tulcea și Constanța. Vizita s-a desfășurat într-un context simbolic și practic totodată: Dobrogea nu este doar o regiune cu o importanță economică considerabilă pentru România, ci și leagănul comunității turco-tătare, o comunitate cu rădăcini adânci pe pământ românesc, care ilustrează de secole capacitatea celor două popoare de a convețui în respect reciproc și armonie culturală.

Portul Constanța și feribotul RO-RO, proiecte-cheie pe agenda discuțiilor

Unul dintre subiectele centrale ale întrevederilor cu oficialii locali și cu membrii delegației turce l-a reprezentat infrastructura de transport și logistică. Deputatul Țintă a insistat asupra necesității valorificării la adevăratul său potențial a Portului Constanța — cea mai mare poartă maritimă a României și unul dintre cele mai importante hub-uri de la Marea Neagră — și a identificării unor parteneriate concrete pentru reluarea stabilă a liniei de feribot RO-RO pe ruta Constanța–Karasu. Această legătură maritimă directă între România și Turcia este considerată un proiect strategic de primă importanță: ea ar fluidiza semnificativ traficul de marfă, ar reduce costurile logistice pentru exportatorii români și ar consolida coridorul comercial dintre cele două țări, cu impact direct asupra accesului produselor industriale românești pe piețele europene și asiatice.

De asemenea, parlamentarul slobozean a susținut ferm rolul comunității de afaceri turce în dezvoltarea ecosistemului economic local, pledând pentru atragerea de investiții bazate pe valoare adăugată și transfer tehnologic — nu doar simple schimburi comerciale, ci parteneriate cu impact pe termen lung asupra economiei regionale.
Vizita delegației parlamentare turce vine într-un an cu rezonanță diplomatică deosebită: în 2025 se împlinesc 15 ani de la ridicarea relațiilor bilaterale româno-turce la cel mai înalt nivel politic și instituțional, cel al Parteneriatului Strategic. Un deceniu și jumătate de cooperare intensă care și-a dovedit soliditatea în mai multe domenii esențiale.
Pe plan economic, cifrele vorbesc de la sine. Turcia este, în prezent, cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene și prima destinație pentru exporturile extracomunitare românești. În 2025, volumul schimburilor comerciale bilaterale a atins 12,4 miliarde de dolari, apropiindu-se constant de obiectivul de 15 miliarde de dolari stabilit de comun acord la nivel guvernamental — o țintă ambițioasă, dar realizabilă în ritmul actual de creștere a relațiilor economice dintre cele două state.

Aliați la Marea Neagră, parteneri în industria de apărare

Dincolo de dimensiunea economică, cooperarea româno-turcă capătă o relevanță sporită în contextul geopolitic actual, marcat de instabilitate la Marea Neagră. Turcia este un aliat NATO de neînlocuit în această ecuație, iar colaborarea militară și de securitate dintre București și Ankara se concretizează în proiecte tangibile. Cele două țări acționează împreună în cadrul Grupului Naval pentru contracararea minelor în Marea Neagră și derulează contracte majore în industria de apărare: achiziția de drone Bayraktar — care și-au demonstrat eficiența în conflicte recente — și contractul pentru corveta HISAR reprezintă exemple concrete ale acestui parteneriat strategic în domeniu.
Un alt pilon al relației dintre România și Turcia este cooperarea în sectorul energetic, cu atât mai importantă cu cât România urmărește să-și consolideze independența energetică și să valorifice resursele recent descoperite în platoul continental al Mării Negre. Un exemplu concret și recent al acestei cooperări este finalizarea gazoductului Tuzla–Podișor, o conductă esențială pentru tranzitul gazelor naturale extrase din perimetrul Neptun Deep — cel mai mare zăcământ offshore descoperit în România în ultimele decenii. Infrastructura energetică comună devine, astfel, nu doar un instrument de securitate energetică națională, ci și un liant suplimentar al relației bilaterale.

Diplomație parlamentară cu efect direct în teritoriu

Deputatul Ștefan Țintă a subliniat, la finalul vizitei, valoarea acestui tip de diplomație parlamentară desfășurată direct în regiunile cu miză strategică: „Diplomația parlamentară în teritoriu ne permite să consolidăm aceste legături și să sprijinim direct comunitățile locale și proiectele de infrastructură regională“.
Parlamentarul slobozean a transmis mulțumiri președintelui delegației turce, Ayhan Gider, întregii delegații a Marii Adunări Naționale a Republicii Turcia, precum și Excelenței Sale ambasadorului Özgür Kıvanç Altan pentru calitatea dialogului purtat — „deschis, pragmatic și profund orientat spre rezultate“, în cuvintele deputatului.
Vizita consolidează o tradiție a contactelor interparlamentare dintre cele două țări și trimite un semnal clar: parteneriatul strategic româno-turc nu se construiește doar în cancelariile capitalelor, ci și în teritoriu, acolo unde economia reală, infrastructura și comunitățile multiculturale dau substanță relațiilor diplomatice.

Gabriel MICU