Dezbatere pe tema „Noua Lege a Educaţiei – aspecte privind învăţământul preuniversitar”
Zilele acestea, Casa de Cultură „Nicolae Rotaru” a municipiului Slobozia (fostul cinematograf Galax) a fost gazda unei dezbateri pe tema noii legi a educaţiei. Iniţiativa i-a aparţinut deputatei PNL, Luminiţa Barcari, scopul fiind de a-i consulta pe cei interesaţi dacă au propuneri ce pot fi preluate şi dezbătute, ulterior, în Parlament. „Intenţionez, în Parlament, să particip substanţial la îmbunătăţirea legilor educaţiei şi pentru acest lucru contribuţia factorilor implicaţi la dezbatere este extrem de relevantă”, a subliniat Luminiţa Barcari.
Evenimentul a avut loc, mai exact, joi, 23 martie 2023, la acesta participând, pe lângă iniţiator: Daniel Funeriu (fostul ministru al Educaţiei în perioada 2009-2012, autorul Legii 1/2011); Cătălin Grigore (vicepreşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa); Steluţa Mitrea (şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean Ialomiţa); directori de şcoli; reprezentanţi ai sindicatelor din învăţământ; inspectori şcolari, profesori şi alte persoane interesate de soarta învăţământului românesc.
În debutul întâlnirii, deputatul Luminiţa Barcari a ţinut să mulţumească celor prezenţi. „Mulţumesc că aţi dat curs invitaţiei mele, demult doream să ne întâlnim în această formulă. Sunt convinsă că dumneavoastră aţi luat cumva pulsul cadrelor didactice în legătură cu pachetul de legi ale Educaţiei, dar eu, astăzi, mi-am propus să vorbim despre învăţământul preuniversitar. Îmi place să cred că noi, cei aleşi să vă reprezentăm, mai întâi trebuie să vorbim cu cei de la firul ierbii, pentru a lua cele mai importante decizii. Iar în acest moment, pachetul de legi ale Educaţiei se află pe circuitul interministerial. Ştiţi foarte bine că, prima dată, acest pachet a fost dat în consultare publică în iulie, de către domnul ministru Câmpeanu. Toată vara am dezbătut acele prevederi. La Minister au fost transmise peste 10.000 de amendamente, de la 1.526 de persoane fizice şi juridice. Între timp au fost reglate cumva – şi avem exemple concrete, cu CJRAE, liceele pedagogice. Noi am vorbit, în toată perioada aceasta, cu liceele tehnologice pentru că se numeau licee profesionale şi nu se putea aşa ceva. Deci, s-a ţinut cont de amendamentele dumneavoastră, dar evident că nu s-a putut schimba tot, pentru că la baza acestor legi stau nişte studii. Ministerul a pus în acord acele studii, cerinţele Uniunii Europene, realităţile din ultimul timp din societatea românească, cu predilecţie din sistemul de învăţământ, astfel încât forma finală a fost dată publicităţii pe 27 februarie. Fireşte că au mai fost transmise propuneri, dar ultima dezbatere va fi în Parlament şi cred că se doreşte să ajungă acolo săptămâna viitoare. De aceea am considerat oportun să ne întâlnim, pentru a discuta ultima formă, dacă eu pot aduce amendamente, în Parlamentul României, astfel încât să o mai corectăm, să iasă o lege foarte bună. Căci, noi ce ne dorim de la o lege? Predictibilitate. Să ştiu exact, încă de la grădiniţă, ce va face nepoata mea, care acum are un an, atunci când va termina gimnaziul, liceul, facultatea. Să nu ne mai întrebăm noi, bunicii, părinţii, cadrele didactice, de azi pe mâine, ce s-ar mai putea întâmpla, ce va mai interveni”, a precizat Luminiţa Barcari, care a trecut apoi în revistă câteva dintre modificările aduse în actualul pachet.
Prima oară s-a referit la cadrele didactice şi nu întâmplător, pentru că pe partea materială tot ce înseamnă dotări, Guvernul face. „Se ştie foarte bine ultima sumă prin PNRR, care va veni pentru dotarea unităţilor de învăţământ. Vă felicit pentru că 50 unităţi de învăţământ din judeţ au aplicat pentru acel program. Dar, cadrele didactice, acum, din ce am înţeles, se pregătesc de grevă. Dacă aţi citit noua lege, aici sunt nişte beneficii, începând de la formarea iniţială a personalului. Sunt nişte avantaje pentru cadrele didactice. Noi trebuie să avem grijă de ceea ce intră în sistem, ca resursă umană. Foarte mulţi profesori ies la pensie şi avem un procent mare de necalificaţi. De aceea trebuie să le oferim tinerilor noştri nişte avantaje, care să-i îndrepte către meseria de dascăl. Şi, noi, avem o misiune în acest sens. În privinţa liceelor pedagogice, a rămas specializarea de învăţător. Deci, cei cu vocaţie pedagogică vor putea să aleagă între specialist de educaţie timpurie, pedagogia învăţământului primar, pedagogie generală şi mediere şcolară, specializările oferite de liceele pedagogice. Cei care termină liceele pedagogice şi intră ca învăţători nu se vor putea definitiva în învăţământ, acea licenţiere în carieră, dacă nu au nivelul de studii universitare în Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar. Dar sunt convinsă că e un mare avantaj pentru ei să facă acest lucru. Important este să intre în sistemul de învăţământ şi nimeni nu poate să conteste ce formare iniţială bună se face în liceele pedagogice. Nu putem să eliminăm ceea ce avem bun, în momentul acesta. Bineînţeles că cei care descoperă mai târziu interesul către cariera didactică, pot opta pentru studii de licenţă cu specializarea Pedagogia Învăţământului Primar şi un masterat didactic de un an. Acest masterat era prevăzut şi în Legea 1, dar nu a fost pus în aplicare decât foarte târziu în 2020 şi erau locuri puţine. Dar acest program se va extinde şi cu practică pedagogică corespunzătoare, care se va desfăşura în şcolile de aplicaţie”, a informat deputatul liberal.
„Avem grijă atât de copiii în risc de abandon, cu programe pentru ei, dar şi de copiii apţi de performanţă”
O altă măsură care se va aplica în noua lege a învăţământului vizează recunoştinţa şi preţuirea pentru cadrele didactice. Astfel, cadrele didactice, titulare în unităţile de învăţământ, aflate în zone defavorizate beneficiază de o primă de instalare neimpozabilă egală cu cinci salarii minime brute pe ţară. Asta, cu condiţia să rămână în acea locaţie timp de cinci ani. Norma didactică, la fel, va fi diminuată cu două ore pentru cei cu gradul 1 şi cel puţin 15 ani vechime. Cei care vor desfăşura activităţi de mentorat, vor avea prinse acele ore în norma didactică. Un alt element de noutate este că şi orele de educaţie remedială vor putea fi prinse la norma didactică.
La pensie, iarăşi, se acordă o primă în cuantum de două salarii de bază ale persoanei, la încetarea de drept a contractului individual de muncă. „Educaţia va fi centrată pe elev. Şi până acum se spunea acest lucru, dar venim cu elemente noi. Curriculum la decizia şcolii se va numi Curriculum la decizia elevului din oferta şcolii. Acum este mult mai explicit acest lucru. Portofoliul educaţional nu va cuprinde mai multă scriptologie, dar trebuie să avem în vedere rezultatele elevilor. Astfel încât, la sfârşitul gimnaziului, consilierul şcolar va da o recomandare de orientare şcolară şi profesională pentru tipul de liceu la care ar putea să opteze elevul, dar şi la sfârşitul liceului. Însă, important este să ţină şi părintele cont de această orientare, de recomandările dirigintelui şi consilierului şcolar. Referitor la combaterea fenomenului analfabetismului funcţional în rândul elevilor, aici, ca element de noutate va fi o platformă Naţională de alfabetizare funcţională. Vom putea să testăm elevii direct pe această platformă online. Această platformă şi teste care se vor aplica periodic sunt cu rol reglator. Se va înfiinţa şi un program naţional de formare a cadrelor didactice, în vederea creşterii nivelului de alfabetizare funcţională a elevilor. Bursele elevilor… Se ştie că nivelul burselor a crescut şi banii vin de la bugetul de stat. Asta este foarte important. Înainte, în 2020, bursele se acordau de către UAT-uri şi ba se dădeau câte 30-40 lei, ba nu se dădeau. S-a luat hotărârea ca bursele să fie acordate din bugetul de stat, pentru a fi siguri că aceste burse chiar ajung la elevi. Ele încep de la 300 lei, bursa socială, până la 450 lei – bursa de merit şi cresc corespunzător cu performanţele elevilor. Ce vreau eu să pun în evidenţă e că avem grijă atât de copiii în risc de abandon, cu programe pentru ei, dar şi de copiii apţi de performanţă, pe care până acum, trebuie să recunoaştem, îi cam neglijam…Toţi elevii de liceu vor putea obţine, în premieră, o calificare. Obţinerea calificărilor va fi mai flexibilă şi adaptată specificului filierei. Toate calificările obţinute vor fi certificate şi recunoscute pe piaţa muncii. Învăţământul profesional va fi integrat în învăţământul Tehnologic cu posibilitatea finalizării de trei ani cu calificare, patru ani cu calificare şi posibilitatea participării în cadrul examenul de bacalaureat. Până în 2027 se doreşte extinderea şi generalizarea, dacă este posibil, învăţământului profesional dual”, a punctat deputatul Luminiţa Barcari.
„Fiecare unitate de învăţământ care are 300 de elevi este musai să aibă cabinet de Medicină şcolară”
În ce priveşte admiterea în ciclul liceal, aşa cum se ştie deja, a rămas Evaluarea Naţională. Dar, admiterea în cadrul ciclului liceal, pentru filierele teoretice şi tehnologice, permit organizarea după Evaluarea Naţională a două probe de admitere, la nivelul liceului, cu subiecte standardizate naţionale pentru maximum 60% din locuri. Asta, dacă liceul optează pentru această posibilitate. Deci, nu este obligatoriu. Această prevedere a fost trecută la insistenţele celor din colegiile mari din ţară, pentru că ei vroiau de mult un examen de admitere. „Nu vreau să zic nici că e bine, nici că e rău. Dar, mulţi au spus că de ce să dea copiii două examene – evaluare şi admitere. Desigur că vor fi rezervate locuri speciale pentru copii cu dizabilităţi şi cei proveniţi din etnia romă, va rămâne această prevedere. Iar, la Pedagogic, Arte şi aşa mai departe, vor fi date acele probe de aptitudini, fără de care nu se poate. La examenul de Bacalaureat, rămâne limba română scris şi oral, vor fi competenţe pentru două limbi străine, iar proba profilului se va da din acele module pe care copiii le fac… Bineînţeles că a rămas în continuare, cu proiecte şi programe, combaterea abandonului şcolar în vederea eliminării insuccesului şcolar, a decalajului dintre elevii din mediul rural şi urban. Analfabetismul funcţional…Sunt lucruri pe care anumite articole vin să ne spună cum trebuie să procedăm ca să nu avem segregare şcolară, discriminare, etc. Va fi un Centru Naţional dedicat educaţiei incluzive, care va coordona instituţional asigurarea educaţiei incluzive pentru toţi copiii. CJRAE nu numai că a rămas aşa cum era, ci creşte ca însemnătate rolul acesteia. S-a văzut că numărul de consilieri şcolari a crescut, astfel încât la maximum 500 de elevi sau 300 de preşcolari va fi un consilier. Rolul consilierului va fi bine definit. Până acum ştim foarte bine cum alerga consilierul prin multe şcoli… Începând cu anul şcolar 2023 – 2024, la nivelul Sistemului Naţional de învăţământ ,se va derula Programul Naţional integrat Masă sănătoasă pentru cel puţin 1 milion de elevi. Există programul Masă caldă şi acum dar programul Masă Sănătoasă e puţin mai extins, în colaborare cu ministerul agriculturii. Un lucru pe care eu mi l-am propus demult să-l aduc în atenţie sunt cabinetele de Medicină şcolară. Fiecare unitate de învăţământ care are 300 de elevi este musai să aibă cabinet de Medicină şcolară. Siguranţa elevilor în şcoli este iarăşi o prioritate a acestei legi. Un lucru foarte important este şi susţinerea învăţământului pentru elevii români din afara graniţelor ţării, inclusiv pentru cei care se întorc în ţară…Ar mai fi multe de spus dar vreau să mă opresc aici. Nu vreau să mai insist mult, dar vă îndemn să citiţi pachetul de legi cu multă atenţie şi dacă mai aveţi observaţii de făcut, vă rog să mi le transmiteţi”, a mai adăugat Luminiţa Barcari, deputat PNL Ialomiţa.
Cristina ANDREI
