Dezbatere: Discriminarea copiilor de etnie romă a fost accentuată de criza sanitară

Dacă, până acum aproape doi ani, discriminarea copiilor din comunitățile de etnie romă era pe ultimul loc, în cei doi ani de criză sanitară, infrastructura digitală, care ar fi trebuit să le asigure accesul nediscriminatoriu la educație, nu a mai ajuns până în casele lor. Acestea sunt concluziile dezbaterii organizate, recent, de organizația Salvați Copiii România, în cadrul proiectului „Servicii integrate pentru persoane de etnie romă din comunități vulnerabile”, finanțat prin Granturile SEE –  Programul Dezvoltare Locală.

„Proiectul Salvați Copiii România este unul generos, conține foarte multe măsuri importante pentru comunitatea romilor și, în special, direcționate către copiii romi. Un proiect generos și complex este, de obicei, și foarte complicat, vor fi multe provocări, mai ales în context pandemic, însă Salvați Copiii România este un ONG foarte puternic. Am putut să vedem din nou cât de multă expertiză are în acest domeniu și sunt convins că lucrurile vor merge foarte bine. FDRS va fi alături pentru a vă sprjini în implementarea acestui proiect, sperăm că vom reuși să răspunem cât mai mult doleanțelor grupurilor țintă, pentru a avea un impact deosebit”, a declarat Adrian Szelmeczi, reprezentantull Fondului Român de Dezvoltare Socială, (FRDS), în cadrul dezbaterii.

„Suntem un grup de femei rome care lucrăm în trei comunități din Bacău, Prahova și Giurgiu și avem o viziune în care spunem că, la nivel local, atâta timp cât femeile rome nu sunt implicate în decizii în familii, dar și în relația cu autoritățile, observăm că nu se înregistrează progrese. Pentru că știm cu toții că atunci când vorbim despre femei, mai ales cele din grupuri etnice, vocile noastre sunt mai puțin ascultate, desi, de multe ori, problemele țin de îngrijire, educație, școlarizare, care de obicei supraresponsabilizează femeile. Încurajăm fetele și femeile rome să organizeze grupuri de inițiativă locală, alături de care să dezvolte apoi activități. Temele noastre de lucru se leagă și de  acțiuni care țin de comunitate în ansamblu, cum ar fi accesul la infrastructură, o problemă care afectează în primul rând fetele și femeile rome. Atunci când nu ai drumuri practicabile, femeile trebuie să curețe mai mult, să care copiii în brațe până la școală sau la medic, să care apă acasă atunci când locuința nu este racordată la rețea”, a precizat Carmen Gheorghe, președinte E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome).

Organizația Salvați Copiii România are o vastă experiență în oferirea de servicii sociale în comunitățile dezavantajate, fiind prezentă în 59 de comunități, din 2016 până în prezent. Salvați Copiii a creat o rețea de incluziune socială și combatere a sărăciei prin asigurarea de servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) la nivel local, astfel ajutând la creșterea accesului la servicii sustenabile și de calitate pentru persoane vulnerabile.

În perioada martie 2021 – decembrie 2023, Salvați Copiii desfășoară programe de suport educațional pentru copiii din zonele vulnerabile în cadrul proiectului „Servicii integrate pentru persoane de etnie romă din comunități vulnerabile”. Programul este finanțat prin Granturile SEE în cadrul Programului Dezvoltare Locală. Astfel, anul acesta, 1.590 de copii din patru zone vulnerabile au beneficiat de servicii educaționale în cadrul grădinițelor estivale și al unor activități remediale pentru a recupera materia din perioada în care, din cauza lipsurilor materiale și a infrastructurii digitale, accesul la educație le-a fost negat în mod discriminatoriu. Este vorba despre Breasta (județul Dolj), Checea (județul Timiș), Bahna (județul Neamț) și Ciprian Porumbescu (județul Suceava). Cele patru comunități participante la proiect își vor îmbunătăți statutul prin: numărul de copii care participă la programele educaționale, creșterea numărului de persoane încadrate pe piața formală a muncii, precum și prin reducerea inegalităților privind acoperirea cu servicii sociale și medicale.

Prin toate aceste efecte pozitive pe termen lung, proiectul va contribui la întreruperea ciclului excluderii socio-economice și a cercului vicios al sărăciei, la creșterea incluziunii și abilitarea romilor, implicit.

„Numărul copiilor care provin din medii defavorizate care ajung să abandoneze școala pentru că nu își permit costurile educației «gratuite» este cu adevărat îngrijorător, iar pandemia nu a făcut decât să adâncească astfel de probleme. Tocmai acești copii, care provin din medii vulnerabile sunt acum expuși unor riscuri suplimentare, astfel că intervenția noastră este esențială”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România. La nivelul comunităților vulnerabile, discriminarea este resimțită încă din primii ani de viață, iar mulți dintre acești copii au fost marginalizați și privați de educație din considerente de rasă.

Tot dezbaterea a scos la iveală faptul că unul din zece elevi de etnie romă se confruntă cu segregarea școlară (învață în clase unde toți sau majoritatea colegilor sunt romi). Totodată, doi din trei dintre părinții elevilor din România consideră că școlarii de etnie romă sunt discriminați de obicei la școală. 61% dintre părinți, însă, sunt de părere că profesorii sunt mai toleranți decât părinții față de acești elevi, iar peste jumătate (56%) mărturisesc că au fost martori la exprimarea unor opinii care să incite la ură împotriva romilor.

Spre deosebire de părinți, doar 27% dintre profesori consideră că elevii de etnie romă sunt discriminați în școală și 88% cred că, în școală, cadrele didactice sunt mai tolerante decât părinții față de elevii de etnie romă. De asemenea, 61% dintre cadrele didactice mărturisesc că au fost martori la exprimarea unor opinii care să incite la ură împotriva romilor.

În acest context, în iunie 2021, Consiliul UE a adoptat o recomandare de instituire a unei Garanții europene pentru copii care vizează asigurarea accesului copiilor din categoriile vulnerabile la servicii din domenii cheie pentru dezvoltarea lor. Pentru a pune în practică Garanția pentru Copil, statele membre trebuie să numească un Coordonator Național și să elaboreze planuri de acțiune, transmise Comisiei până în martie 2022. Astfel, aceasta va asigura cadrul strategic și de politici, precum și resursele necesare pentru implementarea Garanției și să sprijine familiile, astfel încât barierele financiare să nu împiedice accesul copiilor la servicii de calitate în domeniile cheie. În plus, fiecare stat membru trebuie să colaboreze cu autoritățile locale, societatea civilă și copiii în tot procesul de planificare, implementare și monitorizare a Garanției. Raportările cu privire la progresele înregistrate trebuie actualizate la intervale de doi ani.

Petruța RIDICHE

CATEGORII
Împărtășească Acest

COMENTARII

Wordpress (0)
Disqus (0 )