Deputatul PNL Luminiţa Barcari a realizat bilanţul primului său an de mandat

Aşa cum a promis în campania electorală, deputatul PNL Ialomiţa, Luminiţa Barcari, vine în faţa ialomiţenilor, după primul an din mandatul său de parlamentar, cu un raport al propriei activităţi de până acum.
În primul rând, le reaminteşte acestora că, până în luna decembrie, a fost membru al Comisiei pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor. Ocupând această poziţie, a avut grijă ca fiecare lege din domeniu să fie intens discutată şi dezbătută. Astfel, când proiectul ajungea în plen pentru a fi votat, forma lui putea să aducă îmbunătăţiri asupra mediului educaţional românesc şi să servească deopotrivă interesul elevilor, al părinţilor şi al profesorilor.
De asemenea, încă de la începutul mandatului, Luminiţa Barcari este membru în Comisia pentru afaceri europene. Din luna decembrie, s-a alăturat şi colegilor deputaţi din Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.
„Le mulţumesc zecilor de ialomiţeni care, în acest prim an al mandatului, au venit în audienţă la biroul meu parlamentar. Părerile domniilor lor au contat mult şi m-au ajutat în activitatea de deputat. Le mulţumesc încă o dată pentru vot şi îi asigur de toată disponibilitatea şi deschiderea mea. Cei care doresc să ia legătura cu mine o pot face prin intermediul biroului parlamentar situat în Slobozia, Piaţa Revoluţiei, nr 3, prin e-mail la adresa rodica.barcari@cdep.ro sau scriind pe adresa Camerei Deputaţilor, str. Izvor, nr. 2-4, sector 5, Bucureşti. Vă doresc un an nou binecuvântat şi prosper, cu sănătate şi cu bucurie alături de toţi cei dragi. La mulţi ani!”, transmite Luminiţa Barcari, cu prilejul realizării bilanţului primului său an de mandat de parlamentar.
Principalele domenii pe care s-a concentrat deputatul PNL sunt educaţia, sănătatea şi scăderea natalităţii. În primul său mandat de parlamentar, Luminiţa Barcari a iniţiat 2 proiecte de lege şi a fost co-iniţiator la alte 37. A propus, ca iniţiator de proiect, alături de alţi 30 de colegi deputaţi, completarea art. 249 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Iniţiativa a vizat includerea în categoria personalului didactic auxiliar a funcţiilor de auditor, consilier juridic, consilier, expert şi referent din cadrul inspectoratelor şcolare judeţene / al Municipiului Bucureşti. Iniţiativa legislativă a trecut şi de plenul Senatului şi a fost promulgată de către preşedintele României (Legea 321/2021), astfel încât va intra în vigoare începând cu anul şcolar 2022-2023.
Totodată, a propus ca persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ, ca urmare a participării la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ, să poată fi degrevate doar parţial de norma didactică, şi nu total, ca în prezent. Momentan, proiectul de lege se află, actualmente, în dezbaterea Senatului.
Printre proiectele de lege la care deputatul PNL de Ialomiţa a fost co-iniţiator, promulgate deja de către preşedintele României, se numără: Proiect de Lege care prevede ca pensionarii care îşi primesc drepturile prin virament bancar să poată primi în format electronic talonul de pensie – Legea 270/2021; Proiect de Lege prin care, pentru siguranţa circulaţiei, se interzice amplasarea mijloacelor de publicitate sau reclamă în curbe şi în intersecţiile la nivel ale căilor de comunicaţie, precum şi pe suprafeţele de teren destinate vizibilităţii – Legea 304/2021; Proiect de Lege prin care, începând cu 1 ianuarie 2022, se interzice instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale să solicite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluţionării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale – Legea 267/2021.
Întrebări şi interpelări adresate Guvernului
În cele două sesiuni parlamentare din anul 2021, Luminiţa Barcari a adresat 11 întrebări şi interpelări cu privire la problemele cu care se confruntă cetăţenii. Printre cele mai importante se numără:
Întrebare către ministrul Transporturilor şi Infrastructurii prin intermediul căreia a atras atenţia referitor la faptul că în zona viitorului pasaj de la Drajna, peste DN 3 A Lehliu-Feteşti şi magistrala de cale ferată Bucureşti-Constanţa se circulă cu dificultate la primele ore ale dimineţii, când oamenii merg spre locurile de muncă, din cauza trenurilor de marfă. Nu în ultimul rând, a propus modificarea orarului trenurilor de marfă care trec prin zonă, aşa încât acestea să circule pe timpul nopţii. Atunci, Ministerul i-a comunicat că CFR SA a redus timpul de închidere al barierei la minimum permis de normele în vigoare. Însă, orarul trenurilor de marfă nu poate fi modificat, deoarece există obligaţia ca infrastructura feroviară să fie pusă la dispoziţia operatorilor de transport în mod nediscriminatoriu, conform solicitărilor acestora. Până la finalizarea lucrărilor la pasaj, soluţia propusă de către Ministerul Transporturilor a fost folosirea de către participanţii la trafic a rutelor alternative prin Lehliu, Feteşti şi Urziceni.
Tot către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Luminiţa Barcari a mai adresat o întrebare cu privire la starea deplorabilă în care se află DN 3 B, pe tronsonul Feteşti-Făcăieni-Vlădeni-Chirana. În urma acestui demers, a fost informată că pentru întregul sector de drum DN3B s-a întocmit, deja, expertiza tehnică prin care s-au stabilit soluţiile de remediere. Până la alocarea fondurilor necesare demarării lucrărilor de reabilitare, vor fi executate lucrări de reparaţie.
La fel de pregnant s-a implicat şi în sănătate, atunci când a transmis către Minister o interpelare prin care am atras atenţia cu privire la situaţia personalului medical şi auxiliar angajat, în baza Legii 55/2020, fără concurs, pe posturile vacante din instituţii sanitare publice pe perioada stării de alertă. Deşi cu toţii sunt oameni calificaţi, contractele lor de muncă sunt, potrivit legii menţionate, pe perioadă determinată şi vor expira, potrivit legii, în cel mult 30 de zile de la data încetării stării de alertă. Aşadar, deputatul naţional-liberal a propus găsirea unei soluţii pentru păstrarea acestor oameni în sistem şi după încetarea stării de alertă. Prin urmare, Ministerul Sănătăţii a transmis că se are în vedere elaborarea unui act normativ care să permită acest lucru.
Declaraţii politice
De asemenea, în cadrul discursurilor sale, a atras atenţia asupra necesităţii clarificării normative a decontării transportului elevilor. În acelaşi context, a susţinut şi întocmirea unor acte normative care să reglementeze modul cum produsele furnizate elevilor prin „Programul Cornul şi laptele” pot fi redistribuite, în cazul unei alte suspendări a cursurilor, către spitale sau centre sociale. A subliniat şi necesitatea unor dezbateri constante şi ulterior a aprobării planurilor cadru.
Formula matematică omisă în ecuaţia scăderii natalităţii: 1 din 5 cupluri suferă de infertilitate
După ce, în 2020, natalitatea din România a scăzut foarte mult şi în contextul în care 20% dintre cupluri se confruntă cu probleme de infertilitate, e impetuos necesar ca statul să acopere integral costul procedurii FIV.
Ţara copiilor care fac copii
Totuşi, anual, aproape 20.000 de adolescente din România devin mame, ţara având cel mai mare număr de mame sub 18 ani din Uniunea Europeană. Deputatul PNL susţine că România are nevoie, în acest sens, de un program educaţional clar, de o strategie multianuală complexă.
Eroii pandemiei nu trebuie uitaţi
În contextul pandemic actual, este necesar să existe o viziune pe termen lung şi să fie adoptate măsuri corespunzătoare pentru activitatea Direcţiilor de Sănătate Publică. Acestea trebuie pregătite pentru viitoare situaţii dificile. Personalul medical şi auxiliar care a fost angajat în baza Legii 55/2020 fără concurs, pe posturile vacante din instituţii sanitare publice, în perioada stării de alertă, trebuie păstrat.
Bolnavii nimănui
Peste 2 milioane de români consumă alcool peste măsură. Un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a relevat faptul că 70% din cazurile de violenţă domestică şi aproape o jumătate din totalul omorurilor sunt cauzate de consumul de alcool. Din punct de vedere financiar, România pierde anual două milioane de euro din cauza problemelor cauzate de dependen?a de alcool. Cu toate acestea, România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu are un centru public de dezalcoolizare.
Activitatea în Comisiile Permanente şi alte foruri ale Camerei Deputaţilor
În luna martie Comisia pentru Învăţământ a organizat, la propunerea Luminiţei Barcari, dezbaterea „Rolul şi importanţa profesiei de psiholog în context european”, în cadrul căreia au fost discutate intens cele trei proiecte de lege aflate în Parlament. Prin ele se doreşte revigorarea reglementărilor cu privire la profesiile de psiholog şi psihoterapeut. Concluzia dezbaterii a fost aceea că este nevoie de un singur proiect care să lămurească toate neclarităţile şi lipsurile legislative întâmpinate de profesori în prezent.
De asemenea, în aprilie 2021, deputatul a participat, în calitate de membru al Adunării Parlamentare a Mediteranei, la lucrările Conferinţei parlamentare internaţionale cu tema generală „Provocări globale şi ameninţări în contextul pandemiei: terorismul şi extremismul violent”.
Evenimentul a fost co-organizat de Adunarea Parlamentară a Mediteranei, Adunarea Parlamentară a OSCE, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Biroul Naţiunilor Unite pentru Combaterea Terorismului şi Adunarea interparlamentară a na?iunilor membre ale Comunităţii Statelor Independente. Se înscrie în seria de evenimente cu tematică similară organizate în 2017 şi 2019 în parteneriat cu organizaţiile amintite.
Ulterior, în luna noiembrie, în calitatea sa de membru al Comisiei pentru Afaceri Europene, Luminiţa Barcari a participat la o serie de dezbateri desfăşurate sub egida Conferinţei privind viitorul Europei, care se desfăşoară în toate statele UE. Aceste dezbateri acoperă mai multe subiecte. Este vorba despre combaterea schimbărilor climatice şi provocările de mediu, o economie aflată în slujba cetăţenilor, echitatea socială şi egalitatea, transformarea digitală a Europei, promovarea valorilor noastre europene, afirmarea mai puternică a vocii UE în lume şi consolidarea bazelor democratice ale Uniunii.

Petruţa RIDICHE