Deputatul Luminiţa Barcari face o scurtă meditaţie pe tema…meditaţiilor
În calitate de secretar al Comisiei de educaţie, din Camera Deputaţilor, Luminiţa Barcari (deputat PNL Ialomiţa) a participat activ la dezbaterea şi elaborarea formei finale a Legii învăţământului preuniversitar. Şi, ca atare, poate spune că aspectul meditaţiilor a fost amplu dezbătut. Pentru că organizaţiile de părinţi şi elevi au ridicat problema lipsei de obiectivitate în cazul cadrelor didactice care fac meditaţii cu elevii de la clasele la care predau, s-a optat pentru introducerea unor prevederi foarte clare în această privinţă.
Astfel, art. 169 din Legea învăţământului preuniversitar 198/2023 prevede o serie de măsuri. Anume pentru a asigura echitatea şi obiectivitatea în activitatea de predare – învăţare – evaluare, personalului didactic de predare îi este interzis să desfăşoare activităţi de pregătire suplimentară contracost pentru elevii de la clasa sau clasele la care este încadrat, în anul şcolar în curs, având obligaţia de diligenţă să depună eforturi pentru atingerea competenţelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă şi prin programele de învăţare remedială. În acest scop, la nivelul unităţilor de învăţământ, se va constitui Registrul declaraţiilor de interese. Modelul Registrului declaraţiilor de interese şi procedura de declarare a intereselor se aprobă prin ordin al ministrului Educaţiei, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. În data de 19 ianuarie 2024, s-a publicat în Monitorul Oficial Ordinul nr. 3051/2024 privind aprobarea Procedurii pentru completarea declaraţiilor de interese de către personalul didactic de predare. „Consider că este necesar să se înţeleagă şi să se aplice corespunzător acest ordin de ministru, ce va intra în vigoare începând cu 1 februarie. În acest sens, fac apel la colegii directori şi inspectori din învăţământul preuniversitar, să faciliteze transmiterea corectă a informaţiilor către cadrele didactice vizate, care trebuie să ştie că vor avea de completat acele declaraţii conform procedurii, până la 31 decembrie 2024, deci în viitorul an şcolar. Mie mi se pare că procedura este destul de anevoioasă şi birocratizează în plus un sistem şi aşa încărcat de documente inutile. Evident că profesorii corecţi şi obiectivi, ce nu favorizau elevii de la clasă cu care făceau meditaţii, sunt supăraţi. Dar nevoia de reglementare a regimului meditaţiilor a apărut nu din cauza lor, ci a acelor profesori care nu lucrau suficient la clasă, obligând elevii să meargă în particular, contra cost, bineînţeles! Mai este un aspect demn de luat în seamă: ce se întâmplă cu acei copii care doresc o pregătire suplimentară, dar care locuiesc în mediul rural, într-o şcoală în care există un singur profesor la disciplina respectivă şi care este chiar profesorul de la clasă? Pentru aceşti copii, sper să se pună în aplicare programul de «Învăţare remedială» prevăzut de aceeaşi lege. În acest program orele de pregătire se desfăşoară în cadrul şcolii, iar profesorii sunt plătiţi pentru aceste activităţi. Mă bucur, totuşi, că putem vorbi realist şi fără ipocrizie despre meditaţii, deoarece în multe situaţii nu este suficientă pregătirea de la clasă”, a precizat deputatul Luminiţa Barcari. Parlamentarul atrage atenţia că pregătirea la clasă nu este suficientă din unul sau mai multe motive. Cel mai semnificativ este acela că în România sunt clase cu efective foarte mari (peste 30 de elevi), unde învăţământul individualizat rămâne un deziderat greu de atins. Apoi, pentru că încă există, din păcate, o programă încărcată şi conţinuturi stufoase, pline de informaţii inutile, nestructurate; unele
discipline sau conţinuturi didactice vizate la concursurile de admitere din învăţământul superior, dar care nu sunt predate în liceu, nefiind acoperite de curriculumul în vigoare; subiectele de examen sunt concepute logic, făcând apel la gândirea critică, la competenţele de analiză şi sinteză, la argumentare, formulare de opinii personale şi elaborare de eseu structurat – demers care presupune multe ore de explicaţii, de exersare şi de „antrenament intelectual”; elevii de astăzi sunt mai puţin dispuşi la efort prelungit, au mai puţin timp şi pot învăţa mai uşor sub îndrumarea unui profesor care îi ajută să-şi eficientizeze pregătirea la nivel de management al timpului, să-şi organizeze şi structureze materia conform cerinţelor.
Ramona BUTNARIU
