„Dacă te duci la un parlamentar de la putere şi-i spui că ai o lege bună, va răspunde că are una mai bună decât tine şi să-ţi vezi de treabă”

Aflat la primul mandat de senator al României, din partea Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), ialomiţeanul Adrian Costea a căpătat experienţă în activitatea pe care trebuie să o desfăşoare un parlamentar. Şi, nu se poate spune că nu a avut iniţiative menite să aducă o schimbare în bine pentru cetăţenii care i-au acordat încrederea şi l-au trimis să-i reprezinte în Parlament. Însă, faptul că face parte din Opoziţie îi îngreunează destul de mult demersurile.
Trecerea din lumea învăţământului în cea politică nu a fost prea grea pentru Adrian Costea. Deja s-a obişnuit şi a devenit o rutină, căci au trecut aproape trei ani de la preluarea mandatului. Senatorul face parte din Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţă artificială. Iar activitatea parlamentară în cifre arată astfel: Iniţiative legislative (83, din care 0 promulgate legi), Declaraţii politice (19); Întrebări (33); Interpelări (28) Interpelări adresate Primului Ministru (2); Luări de cuvânt în plen (71 în 453 şedinţe); Moţiuni (1); Votul electronic (1.453 din 1.469). „Adaptarea a fost una destul de uşoară, pentru că am considerat acest mandat o provocare ce trebuie dusă până la capăt. Aş vrea ca oamenii să cunoască mai mult activitatea parlamentară, nu să urmărească doar scandalurile. În ce priveşte activitatea parlamentară, cred că se putea şi mai bine. Dar, eu, zic că activitatea mea este una peste media parlamentarilor, din ambele Camere. Mare parte din interpelări sunt lucrate de mine şi m-am ocupat să reflecte nişte probleme serioase. Referitor la iniţiative, la faptul că niciuna nu a devenit lege, pot să spun că sunt ale grupului parlamentar, care se află în Opoziţie. AUR este un partid marginalizat şi, în general, este foarte greu să treci o lege din Opoziţie. Cred că în treizeci şi ceva de ani de parlamentarism foarte rar s-a întâmplat acest lucru… Parlamentul este foarte tribalizat. Dacă te duci la un parlamentar de la putere şi-i spui că ai o lege bună, va răspunde că are una mai bună decât tine şi să-ţi vezi de treabă. Aşa am păţit eu. Am avut o propunere pentru modificarea Ordonanţei care ţine loc de cod de legi pentru jocurile de noroc. În alte state există adevărate coduri de legi, serioase pentru jocurile de noroc. Noi avem o Ordonanţă dată de Guvern. În particular, discutând cu colegi de la PNL şi PSD, au spus că e o idee bună. Dar, la comisii şi în plen intervine votul politic, căci acolo nu votează legea lui Costea, ci a lui AUR. Eu am propus un model de bun simţ din Occident, respectiv comasarea activităţii cazinourilor în staţiuni turistice. Nemaiavând turişti, activităţi economice există doar cu numele. Acum avem Las Vegas peste tot. Vrem comasarea a două tipuri de jocuri de noroc, a celor care consumă cei mai mulţi bani. Noi nu înţelegem că jocurile de noroc au fost destinate – şi sunt şi acum – unei pături sociale cu posibilităţi. Jocurile de noroc au fost ale aristrocraţiei. Nu ai ce să cauţi la Cazinou cu salariul minim pe economie, trebuie să-ţi vezi de posibilităţile tale. În nici un caz, nu aşa vei scăpa de sărăcie. Există un comportament de joc, venit de la aristocraţi, se joacă 10% din suma cu care intri în Cazinou. Şi, îţi permiţi să pierzi acea sumă. Dar dacă tu intri cu salariul minim pe economie, chiar şi cei 10% contează. Sunt nişte facturi în minus de plătit. Ce faci, nu mai plăteşti curentul şi gazul, că ai visat la îmbogăţire rapidă?”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul Emisiunii „Subiectul Zilei”, senatorul Adrian Costea.
Una dintre propunerile legislative, pe care le-a iniţiat, vizează modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. O idee de bun simţ care urmărea transparentizarea cheltuielilor făcute din banii publici, un raport al fiecărui partid, pe site. Să nu mai fie promovat mascat un politician, ci momentul să fie marcat cu „Publicitate”, să se ştie clar că pentru respectiva emisiune s-au plătit bani. O altă propunere legislativă a fost cea privind înfiinţarea Băncii pentru Dezvoltarea Agriculturii din România – Banca Agricolă S.A. Apoi, propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată; propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.33/2007 republicată, privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European; Propunere legislativă privind unele măsuri de informatizare în domeniul educaţiei.
„Iniţiativa cu Banca Agricolă este una dintre acelea care sună bine, dar nu se poate. Nu avea cum să treacă iniţiativa, ca şi celelalte, de altfel. AUR a venit cu nişte iniţiative mai mult ca mesaj politic, unele prea idealiste, altele prea utopice. Asta e o chestie mult prea etatistă, pentru că AUR a mers cu multe idei de stânga. A fost un partid ce s-a mulat foarte bine pe cerinţele şi nevoile unei mari părţi ale societăţii româneşti – cultural de dreapta şi economic de stânga… Propunerea legislativă privind unele măsuri de informatizare în domeniul educaţiei avea ca idee principală promovarea educaţiei digitale, atât pentru elevi, cât şi părinţi. Nu era deloc rea iniţiativa. Este veche de doi ani şi nu ştiu de ce nu s-a mai adus în discuţie. Mai intervine o situaţie pentru care, adesea, partidele se acuză de plagiat. Dacă Opoziţia chiar vine cu o idee bună, majoritatea poate să o preia, într-o altă formă”, a punctat senatorul.
La capitolul „Întrebări”, adresate de senatorul Costea, acestea se referă la reiterarea proiectului privind organizarea unui târg tradiţional în locaţia fostei Ferme Model Perieţi; Retragerea producţiei „REPLAY” din grila Televiziunii Române; Retragerea producţiei „Adevăruri despre trecut” din grila Televiziunii Române; Învăţământul şi cultura puse în slujba formării identităţii naţionale; Excluderea cheltuielilor pentru Apărare din deficitul bugetar; Situaţia gravă a librăriilor şi editurilor. „Pot să mă laud şi eu că o mare parte din demersurile mele, întrebările şi interpelările, se referă la judeţul pe care îl reprezint – Ialomiţa. Iar nişa mea a fost exploatarea acestui capital simbolic al judeţului, cum ar fi turismul. Şi, ferma de la Perieţi reprezintă un simbol. Ideea aceasta am discutat-o cu managerul Muzeului Naţional al Agriculturii. Ei au vrut, în trecut, ca ferma să se transforme într-un spaţiu care să găzduiască un târg periodic de produse tradiţionale, cam ce se face în fiecare an la Giurgeni. Acolo se voia ceva să fie săptămânal, iar în anexele fermei să se amenajeze spaţii de cazare, pentru a se atrage turişti. Noi ne putem baza pe o piaţă de turişti foarte mare, precum a Capitalei. Trebuie să le dăm motiv să se oprească şi în Ialomiţa. Eu am preluat ideea celor de la Muzeu, care a fost respinsă în trecut de o comisie naţională, ce a cerut revenirea la vechea destinaţie a Fermei Model Perieţi. Asta înseamnă revenirea la vechea destinaţie de acum o sută de ani, din perioada interbelică, de fermă experimentală, ceea ce este foarte dificil. Ministerul Dezvoltării a pasat problema la Ministerul Agriculturii… Am semnalat problema şi la Consiliul Judeţean Ialomiţa care a zis că se ocupă de renovarea spaţiului. Este un proiect de urmărit şi eu le-am făcut o sugestie în acest sens Ministerelor… Vizavi de Televiziunea Română, aceasta se află în subordinea Parlamentului şi am făcut acele interpelări pe anumite afinităţi. Iubeam acele emisiuni de cultură cum nu găseşti pe nici un post de televiziune românesc. «Adevăruri despre trecut» venea cu o istorie a memoriei din timpul regimului comunist. Eu am considerat că în cazul emisiunii «Adevăruri despre trecut» a fost un act de cenzură, ceea ce este foarte grav. S-a scos emisiunea din grilă când au transmis un episod destul de controversat, legat de securitate. A fost o sesizare a unui site de ştiri, în care s-a spus că realizatorii au abordat prea indulgent fenomenul securităţii şi că au încercat să-i scoată pe securişti băieţi buni. De fapt, episodul era despre femeile din securitate. A fost o întreagă furie, CNA a venit cu nişte sancţiuni şi TVR de frică s-a supus, retrăgând producţia. Deşi, nu au fost nişte sancţiuni prin interzicerea totală a emisiunii. Eu am cerut ca aceste producţii să fie reintroduse în grilă. Erau o locomotivă a postului, fiindcă TVR se află într-o situaţie execrabilă. Am primit nişte promisiuni mincinoase. Despre «REPLAY» spuneau că o vor face cu alţi realizatori, lucru care nu s-a întâmplat. Nu vreau să se interpreteze că mă bag în politica lor editorială. Eu am vorbit de un act de cultură care mi se pare că este cenzurat şi reprimat. Iar la «Adevăruri despre trecut» tot aşa au fost promisiuni. I-au schimbat denumirea în «Miturile comunismului» în urma scandalului şi tot n-au lăsat-o pe producătoare să facă nişte episoade noi, ci se reiau cele vechi. Asta îmi ridică mari semne de întrebare, dacă suntem cu adevărat o democraţie. Astfel de comportamente şi demersuri din partea unui post public, cu o conducere învechită ce are nişte tare din trecut, mă dezamăgeşte. Era un sabotaj, ce e bun trebuie să dispară şi din păcate e o mare problemă cu postul public. La întrebarea privind Învăţământul şi cultura puse în slujba formării identităţii naţionale, am vrut să mă refer la faptul că nu mai există o secţie de arheologie pentru cultura geto-dacă la Facultatea de Istorie”, a subliniat senatorul Adrian Costea.

„Senatul este mult mai curat decât Camera Deputaţilor”

Un aspect deloc de neglijat este şi acela că sondajele de opinie, realizate în România ultimilor ani, scot în evidenţă, printre alte nemulţumiri sociale, faptul că în mod constant, românii transmit semnale clare că nu mai au încredere în politicieni. Asta fie că este vorba de reprezentanţii noilor partide înfiinţate, ori de cei ai partidelor tradiţionale care au condus România în ultimii 30 de ani. „Da, ajungem iar la ideea mea, că aş vrea să fie promovată mai mult activitatea din comisii, despre cum se discută şi dezbate o lege. Asta ar creşte gradul de cultură politică, parlamentară. Trebuie transmise mai mult şedinţele Parlamentului…Un moment ciudat pe care l-am trăit, recent, a fost acela că în plenul cu şedinţa secretă, când ni s-a prezentat filmul din Israel. Am fost avertizat că sunt imagini în care copii mici sunt decapitaţi cu cazmaua. Nu am stat să văd aşa ceva, am şi eu copii mici. Nu am înţeles exact demersul, cu secretizarea şedinţei, prezentarea unor astfel de imagini…Bine că suntem adulţi, suportăm. Dar ce competenţă ceri tu acelui Parlament, de Tribunal, de a lua partea cuiva? Noi, tradiţional, suntem foarte legaţi de Israel, prin faptul că 10% din actuala populaţie de acolo e de origine românească. Mi s-a părut un exces de zel îmbinat cu o anumită slugărnicie…Cele mai plăcute experienţe pentru mine sunt interacţiunile de la Comisia Politică Externă, faptul că am avut şansa să întâlnesc diplomaţi, reprezentanţi ai altor state. Am luat pe cont propriu activitatea asta de reprezentare. Am avut multe întâlniri cu ambasadori ai statelor la Bucureşti. Toamna aceasta, m-am întâlnit cu ambasadorul Bulgariei şi am discutat vizavi de solidarizarea noastră pentru a fi primiţi în spaţiul Schengen. Am discutat şi cu doamna ambasador a Greciei pentru a vedea poziţia statului grec, dacă ne sprijină în acest demers. Au spus că, din punct de vedere economic, sunt foarte interesaţi, ar vrea ca şi mâine să fie Bulgaria şi România în spaţiul Schengen, pentru exportul produselor alimentare în Occident… Am avut onoarea să fiu, totuşi, într-un mediu mai curat. Senatul este mult mai curat decât Camera Deputaţilor. Acolo am văzut nişte schimburi de replici, inclusiv cu liderul nostru de partid. Se înjură între ei, când nu sunt microfoanele… În Senat mai este Şoşoacă, dar are şi o natură aristocratică aşa, e o doamnă totuşi”, a mai adăugat Adrian Costea.
Una peste alta, acesta nu vede un viitor prea roz pentru clasa politică românească, legat de provocări. „În 2024, va fi un an electoral care ar fi trebuit să se anunţe interesant. Dar, din păcate, cred că e o mare lipsă de interes şi dezamăgire. Oamenii sunt mai preocupaţi acum de traiul de zi cu zi, de scumpiri. Culmea e că nici nu mai pot lega speranţa, că vor avea un trai mai bun, de numele unui anumit partid sau politician. Şi, totul se desfăşoară într-o inerţie”, a mai concluzionat senatorul ialomiţean.

Cristina ANDREI

CATEGORII
Împărtășească Acest

COMENTARII

Wordpress (0)
Disqus (0 )