„Dacă punem răul înainte, de fiecare dată, nu vom mai evolua”
Problema catalogului electronic rămâne una destul de controversată în rândul părinţilor. Cei mai cârcotaşi de-abia aşteaptă să apară prima ştire cu elevii destoinici, cunoscători de informatică, care au reuşit să „spargă” aplicaţia respectivă şi să modifice sau şteargă toate notele din catalogul electronic. Sau, eventual, toate informaţiile din bazele de date ale şcolii.
Cert este că, în septembrie, Ministerul Educaţiei anunţa că puţin peste 1.150 de şcoli folosesc un catalog electronic în anul şcolar 2023-2024, în locul celui clasic, pe hârtie, potrivit ordinului ministrului Educaţiei. În anul şcolar 2021-2022 au folosit exclusiv catalogul electronic 248 de şcoli. Cu un an mai târziu, în septembrie 2022, erau cu 494 mai mult, anume 742 de şcoli. Acum, sunt 1.156, cu 414 mai multe decât în anul şcolar 2022-2023, adică cu 16% mai puţine şcoli care au aplicat să fie nou incluse pe lista şcolilor pilot decât anul trecut. Potrivit ordinului de ministru, şcolile trebuie să apeleze la aplicaţii sau programe private de catalog electronic din bugetul propriu. Este interzisă solicitarea achitării serviciilor de către elevi sau reprezentanţii legali ai acestora.
În noiembrie anul trecut, Edupedu.ro a scris că platforme de catalog electronic se foloseau în şcoli din cel puţin 24 de judeţe şi erau plătite fie de asociaţiile de părinţi, fie din fondurile locale sau ale şcolilor, conform unui raport SAR privind digitalizarea în educaţie. Obligaţiile şcolilor care folosesc catalogul electronic au fost stabilite prin ordin de ministru în luna aprilie: toate cataloagele vor avea autentificare în doi factori pentru profesori, părinţi şi elevi.
Deputatul PNL Ialomiţa, Luminiţa Barcari apreciază măsura înlocuirii catalogului clasic cu unul electronic. „Este mult mai bine aşa. În primul rând, hai să nu mai tăiem atâtea păduri… Apoi, digitalizarea instituţiilor, în general, este de actualitate. Şi tu, ca părinte, poţi avea acces la catalogul electronic fără să te duci fizic la şcoală. Poţi să vezi absenţele, notele, fără să te deplasezi. Poate nu ai timp să te duci de fiecare dată, când vrei să vezi situaţia şcolară a copilului tău. Şi când s-a pus nota în catalogul electronic, nu mai poate fi modificată. Se centralizează mult mai uşor, plus că în acel Sistem electronic integrat al învăţământului din România – SIR – datele pot fi reactualizate, conform specialiştilor. Deci şi noi mergem către o digitalizare, inclusiv pe catalog electronic…Unii oameni nu sunt de bună credinţă, când se gândesc la faptul că elevii ar putea sparge aplicaţia. Digitalizarea presupune şi un sistem de protecţie a datelor cu caracter personal. Apoi, dacă punem răul înainte de fiecare dată, nu vom mai evolua. Eu sunt de acord cu acest catalog electronic, bineînţeles cu protecţia datelor cu caracter personal”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, Luminiţa Barcari, accentuând că, într-adevăr, catalogul electronic trebuie să beneficieze de sisteme de protecţie performante, aşa încât un elev mai destoinic, priceput la informatică, să nu îşi poată pune acolo notele pe care le doreşte. „Sunt argumente pro şi contra catalogului electronic. La orice lucru nou, care vrea să fie implementat în şcoală, întotdeauna vor fi discuţii. Acum depinde unde se înclină balanţa. Consiliul de Administraţie al unei şcoli poate decide în această privinţă. Ei hotărăsc, nu eu şi nici Ministerul Învăţământului. Pot alege varianta unui catalog electronic şi să-l păstreze şi pe cel clasic. Nu se impune acest lucru” , a mai adăugat deputatul ialomiţean.
Ramona BUTNARIU
