Dacă 1% din banii cheltuiți pe servicii medicale și medicamente s-ar duce spre încurajarea sportului de masă, starea de sănătate a tuturor s-ar îmbunătăți semnificativ

Membru CS Tenis Con Slobozia, în prezent la simplu, locul 3, cu un total de 720 de puncte în clasamentul naţional şi la dublu pe locul 13, cu 800 de puncte, directorul CJAS Ialomiţa, Mihai Geantă, oferă cetăţenilor un adevărat model prin practicarea constantă a tenis-ului de masă. Chiar dacă nu şi-a păstrat locul în topul clasamentului, faptul că este pe podium îl mulţumeşte şi îi confirmă, de fiecare dată, importanţa perseverenţei. În studio-ul emisiunii „Subiectul Zilei“, difuzată la Radio Fresh FM, directorul CJAS a vorbit despre experienţa dobândită îmbinând sănătatea cu sportul, care merg împreună, şi despre beneficiile stiulului său de viaţă.
„Judeţul Ialomiţa a avut în mine, în aceşti ani de zile în care am muncit în sistemul de sănătate, mergând în paralel cu practicarea sportului, un model. Am afişat acest model, nu din grandomanie sau alte lucruri, ci pentru cei care apelează la sistemul de sănătate, să aibă şi ei o idee despre ce înseamnă sportul. Tot practicându-l aşa, iată că ajung şi la performanţe şi la îmbunătăţirea stării de sănătate. Nu am urmărit din prima performanţele, ele au venit pas cu pas, prin antrenamente zilnice, în timpul liber. Acest sport mi-a dat şi satisfacţii, nu puţine. La nivel judeţean sunt mai mici, dar la nivel naţional, am ajuns să joc în compania unor foşti jucători de performanţă sau antrenori de tenis. Într-adevăr, spun eu, am realizat un lucru la care nici nu mă aşteptam. Îmi doream, când eram tânăr, să ajung să fiu sportiv, să fac performanţă. Iar acum, am circa opt titluri de campion naţional în portofoliu. Am trei-patru titluri de campion al campionilor şi mai multe de vicecampion naţional. Anul acesta am fost la câteva turnee şi am obţinut titlul de campion naţional cu echipa Tenis Con Slobozia la Focşani, de campion naţional la dublu la Galaţi şi vicecampion naţional la simplu. Am pierdut titlurile de campion pe care le aveam de anul trecut şi am ieşit doar vicecampion. Am avut o minge de campion şi anul acesta s-a întâmplat că am ratat-o. Se mai întâmplă şi la marii sportivi. Alte turnee mari la care am participat sunt Altius, Turneul Internaţional, la care am luat locul 3, Turneul Internaţional la Mamaia, cu locul 3 la simplu şi campion internaţional la dublu şi un alt turneu de dublu mare la Mamaia, cu locul 1 la dublu. Am pierdut locul unu pe care l-am avut până în octombrie anul trecut. Puteam să fiu pe locul 1, dar şi cu 2 sau 3 eşti pe podium şi nu e niciun păcat. Esenţial este să perseverăm, să promovăm sportul, să-l practicăm constant pentru a aduce beneficii în sistemul de sănătate. Mi-aş dori practicarea lui la nivel de masă“, a precizat Mihai Geantă.
Sportul poate deveni un mod de viaţă pentru toţi românii, iar directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate are o soluţie. Deciziile trebuie, însă, luate de comun acord, în urma unui şir de discuţii foarte clare. Casa Judeţeană de Sănătate ar putea stimula cluburile sportive, profesorii de sport şi antrenorii pentru a promova ideea copiilor şi tinerilor de a practica. Dacă 1% din banii cheltuiți pe servicii medicale și medicamente s-ar duce spre încurajarea sportului de masă, starea de sănătate a tuturor s-ar îmbunătăți semnificativ. Este o chestiune la care Mihai Geantă s-a gândit de multe ori, însă nu a auzit-o la colegii lui.
„România a fost văzută prin realizările sportivilor noştri, la toate disciplinile: canotaj, canoe, gimnastică, box, handbal masculin, feminin şi aşa mai departe. Există o multitudine de ramuri sportive care acum stagnează. De exemplu, la handbal feminin, la mondiale, am ieşit pe locul 13, la fotbal nu mai vorbesc, că nu ne-am calificat la mondiale. Deci sportul de masă, de unde să se poată face selecţii, este în grav deficit. Aici ar trebui să concure mai multe ministere. De exemplu, Ministerul Sănătăţii, prin Casa Naţională, Ministerul Sportului, cu resursele lui financiare şi al Tineretului, cu direcţiile de sport. Ar trebui să se producă o emulaţie de la copii de la clasa zero, la clasa întâi cu întreceri sportive, la şah, la tenis de masă. La fel, ping pong-ul ar trebui să fie în fiecare clasă şi şcoală, să avem mese de tenis ca în China. Eu aşa am învăţat tenis de masă. Era o masă de ciment în parc şi am ajuns să joc foarte bine. S-ar putea stimula copiii cu un premiu, dulciuri şi aşa mai departe. Practic noi, contribuabilii de la sănătate, alocăm fonduri atât pentru prestarea servicilor medicale, cât şi la creşterea bunăstării furnizorilor de astfel de servicii. Ei acumulează nişte venituri şi acestea ar putea să se întoarcă, într-un fel, cum e cu taxa de solidaritate. Dar ce vedem? Nimeni nu vrea să fie solidar. Dacă 1% din toţi banii din sănătate s-ar întoarce prin indicatori de performanţă, eu aş fi atât de entuziasmat. Este ideea mea şi nu cred că a mai ridicat-o cineva. Dar trebuie organizată o dezbatere publică, împreună cu parlamentari, cu cei care promovează legile. Iar iniţiativa trebuie să se implementeze la nivel de masă şi de determinare. Dacă am avea o sumă care să vină în direcţia aceasta pe baza unor indicatori cuantificabili, atunci eu aş vedea ţara, în trei, patru, cinci ani, dezvoltată pe partea de sport. Automat, vom culege roadele. Generaţiile care vin, ar putea să elimine obezitatea, sedentarismul sau supraponderalitatea şi toate afecţiunile asociate. Pe mine, ca persoană fizică, nu m-ar afecta să dau 0,5% din venitul meu pentru a se întoarce în sport. Ar fi un câştig pe termen lung pentru naţiune. Nu ne-am mai înregistra la nivel european cu cel mai mare număr de boli cardiovasculare sau alte afecţiuni. Decidenţii şi partenerii din sistemul de sănătate ar trebui să gândească foarte bine acest lucru. Astfel, oamenii ar veni la spital doar pentru o tensiune de 15 cu 8, nu de 18 cu 8 ori un control de rutină sau în cazul unor diagnostice cu parametri mai uşor de rezolvat. M-aş bucura dacă oamenii ar înţelege ideea şi aş fi mândru că sunt român cu ocazia asta.
Noi acordăm tot din banii care vin din partea noastră, de la bolnavi, din contribuţiile lor. Şi fiecare farmacie sau laborator are un standard. Câştiguri ar fi în continuare pentru sistemul de sănătate, nu ar sărăci. Din contră. Oamenii ar deveni mai conştienţi şi s-ar trata din timp. Românii oricum se vor îmbolnăvi, dar nu la fel de grav, nu ar avea probleme care ar duce la deces. Pentru că, nu există sănătate perfectă. Însă, am avea oameni cu până la 85-90 de ani speranţa de viaţă. Chiar dacă devin impopular la treaba asta, suntem profesionişti şi cred că ar înţelege foarte mulţi oameni. Însă, important este ca aceia care au abilitatea să vină cu acte normative, să preia şi să le facă minuţios, riguros, stimulativ şi, bineînţeles, deductibile. Toate contribuţiile astea trebuie să fie deductibile din impozitul pe profit, iar oamenii să plătască mai puţin“, a adăugat Mihai Geantă, directorul CJAS Ialomiţa.

Petruţa RIDICHE