„Cred că trebuie să ne susţinem vecinul aflat în dificultate, dar, atunci când faci o alocare din banii publici, se pune problema de mai multă transparenţă”

Senatul României a adoptat, în procedură de urgenţă, proiectul de lege privind donarea unui sistem Patriot către Ucraina, preşedinta comisiei de apărare, Nicoleta Pauliuc, afirmând că nu se pune problema ca România să rămână fără protecţie fiindcă există un contract pentru achiziţia a 7 sisteme Patriot, din care două pot funcţiona deja. Proiectul de lege privind completarea art.1 din Legea nr.222/2017 pentru realizarea „Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)” a fost adoptat de senatori cu 101 voturi „pentru”, 13 voturi „împotrivă” şi 2 abţineri. În ziua următoare, plenul Camerei Deputaţilor, a adoptat proiectul de lege, cu 245 de voturi „pentru”, 29 de voturi „contra” şi o abţinere, în calitate de for decizional. După care, la numai o zi distanţă, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care îi permite României să doneze Ucrainei acest sistem de rachete Patriot. Şeful statului a declarat că România, aşteaptă, totuşi, ceva în schimb. Anume un credit pentru înzestrarea armatei.
La nivel tehnic, a existat o discuţie de principiu între cele două părţi, una dintre concluzii fiind ca România, prin MApN şi Finanţe, să elaboreze o scrisoare de intenţie către Congresul american privind un credit la o dobândă anuală de 3%, destinat unor programe în derulare. Statele Unite acordă, sub formă de împrumut, patru miliarde de dolari României şi Poloniei, câte două miliarde pentru fiecare stat. Pentru Polonia, creditul a fost deja aprobat de Congresul american.
Senatorul ialomiţean Adrian Costea a lipsit în mod deliberat de la vot căci nu ar fi vrut să reiasă că are o opţiune. Însă dacă ar fi votat ar fi dat unul de abţinere. ,,Cred că trebuie să ne susţinem vecinul aflat în dificultate, dar, atunci când faci o alocare din banii publici, se pune problema de mai multă transparenţă, cum justifici acea cheltuială. Trebuie să împaci ambele planuri. OK, pe plan extern eşti un bun vecin. Am înţeles că există o promisiune că vom recupera instrumentele militare donate, prin fonduri nerambursabile, probabil existând perspectiva că vom lua altele şi mai bune şi mai performante. Nu ştiam de posibilitatea unui credit. Înseamnă că se umblă cu jumătăţi de adevăr. Promisiunea era, în expunerea de motive a acestei legi pe care am citit-o, că noi vom cumpăra alte echipamente militare din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană. Ori creditul nu e fond nerambursabil, ci rambursabil şi cu dobândă, pe deasupra. Dar eu nu am crezut din start promisiunea, căci poţi să spui uşor că vom lua cu fonduri nerambursabile, însă nu se ştie când. O opinie publică bine educată şi cu o cultură politică ar face mari presiuni să întrebe ce se întâmplă cu aceşti bani. Şi de ce românii nu au fost consultaţi referitor la acest credit de miliarde de dolari care reprezintă o împovărarea datoriei publice. Eu am văzut că în Elveţia, ţara cu referendumul prin Poştă, cetăţenii sunt întrebaţi şi în momentele când armata cumpără nu ştiu câte elicoptere. Acolo, cetăţenii sunt întrebaţi dacă sunt de acord”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, senatorul Costea, specificând că acest gen de practici netransparente prosperă pe o opinie publică pasivă, adormită. Sunt oameni în presă care pun problema, dar şi încrederea în presă a cam scăzut. Ar trebui ca societatea civilă şi nişte grupuri ale cetăţenilor să pună aceste întrebări, căci sunt totuşi nişte bani cheltuiţi. „Noi am acceptat foarte uşor acel 2,5% din PIB pentru armată, o instituţie în topul încrederii românilor. OK, o facem, dar cred că se profită prea mult. Mie îmi este teamă să nu se provoace anumite resentimente faţă de vecinul de la Nord, care, să fim sinceri, nu a fost cel mai bun prieten al României. Şi mai faci şi chestii din astea care par a nu fi decizia integrală a autorităţilor statului român. Deja sunt speculaţii că s-a făcut chestia asta la comandă sau la sugestia unei entităţi mai puternice. Ne plângem că a crescut extremismul, dar o decizie ca asta bagă voturi în urnele acelor extremişti”, atrage atenţia senatorul.

„Avem şi noi dreptul, ca orice stat, să ne apărăm teritoriul”

Printre altele, potrivit unor surse parlamentare, discuţiile privind modificarea Legii Apărării Naţionale au intrat într-o nouă fază, cu scopul de a permite Armatei Române să doboare drone sau alte obiecte neidentificate care survolează teritoriul naţional, inclusiv pe timp de pace. Senatorul Adrian Costea spune că există anumite raţiuni care au stat în spatele acestei modificări legislative. „Este un alt motiv de a induce panica, de a alimenta populismul, pentru că populiştii asta au făcut. Populiştii au acuzat că Guvernul şi preşedintele vor să ne bage în război. OK, mai fă modificări din astea până când chiar o să confirmi aceste speculaţii. Probabil au avut ca surse acele incidente, în special, din nordul Deltei Dunării. În legătură cu un potenţial război cu Rusia…Un război are în spate nişte interese teritoriale, economice. Eu nu văd interese nici de o parte, nici de alta. Nu văd de ce ne-am confrunta cu aşa ceva. Ne aflăm, pentru că asta e istoria şi contextul geo-politic, pe baricade diferite. Dacă ne apucăm să doborâm drone sau rachete ruseşti, probabil ei îşi vor permite şi vor avea toată libertatea să le interpreteze drept nişte provocări directe din partea statului român. Dar, nu cred că ar avea dreptate. Noi ne aflăm ca victimă colaterală a acestui război, căci pot ajunge drone şi pe teritoriul României. Avem şi noi dreptul, ca orice stat, să ne apărăm teritoriul”, a punctat senatorul Adrian Costea.
Pe de altă parte, în data de 4 octombrie 2022, Coreea de Nord, înarmată nuclear, a lansat, pentru prima dată în ultimii cinci ani, o rachetă balistică deasupra Japoniei, ceea ce a determinat un avertisment pentru locuitori să se adăpostească şi o suspendare temporară a circulaţiei trenurilor în nordul Japoniei.
Guvernul japonez i-a avertizat pe cetăţeni să se adăpostească, deoarece se pare că racheta a survolat şi a trecut pe lângă teritoriul său înainte de a cădea în Oceanul Pacific. Acesta a precizat că nu a folosit nicio măsură de apărare pentru a distruge racheta, care a fost prima care a survolat sau a trecut pe lângă Japonia din Coreea de Nord din 2017 încoace. Americanii au sisteme de apărare antiaeriană sigur în Japonia dar nu şi-au permis să doboare racheta şi românii iau în calcul doborârea dronelor ruseşti. „Eu cred că va fi doar un cadru legislativ, nu ştiu dacă îl vom vedea…Finalizat, cred că da. Noi avem o grămadă de legi, ne plac foarte mult textele legislative, regulamentele. Dar, nu cred că vor fi ocazii să ne folosim de această lege. Nu se precizează în proiectul de lege ce fel de fabricaţie au rachetele şi de unde provin. Probabil este o măsură suplimentară de protecţie a teritoriului statului român. Dacă s-ar ajunge la vot, eu voi avea, la fel, o poziţie neutră, căci am atât argumente pro, cât şi contra. Cred că marea greşeală a genului acesta de acte normative este că se fabrică undeva în nişte birouri şi nu în cazarme. Cred că dacă era fabricat în nişte cazarme, arăta cu totul altfel şi militarii ar fi atras atenţia că un astfel de proiect de lege e riscant. Nu sunt un specialist în domeniul militar, dar aş vrea să iasă cât mai mulţi experţi militari să emită opinii din perspectiva specializării pe care o au şi nu influenţate de factorul politic”, a concluzionat senatorul ialomiţean.

Cristina ANDREI