„Cred că, pe viitor, în Planul Naţional Strategic, se vor găsi linii de formare profesională pentru aceşti tineri fermieri care doresc să se regăsească în satul românesc”
În condiţiile în care agricultura reprezintă între 4 şi 5% din PIB şi are cea mai mare parte a populaţiei ocupată în acest sector din Uniunea Europeană (peste 20% persoane active), în România, mai sunt doar 57 de licee cu profil preponderent agricol, faţă de 120, acum 2 decenii. În acest an, aproape 2.500 de absolvenţi de gimnaziu s-au înscris la un liceu cu profil agricol din România, potrivit unor date centralizate de Fundaţia World Vision. Lipsa specialiştilor îşi spune cuvântul şi o măsură pe care statul ar trebui să o implementeze este formarea profesională. Căci, nu poţi da pe mâna unor nespecialişti utilaje de sute de mii de euro. De aceea, învăţământul agricol ar trebui sprijinit mai mult, iar stagiile de practică să fie obligatorii. „Nu putem să dăm utilaje care costă între 250.000 şi 500.000 de euro pe mâna unor angajaţi ce nu au capacitatea de a le utiliza. Nu putem să mergem mai departe fără specialişti şi cred că învăţământul agricol ar trebui sprijinit mai mult. Iar stagiile de practică, ar trebui să fie obligatorii”, a declarat, la un moment dat, Alina Creţu, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din
România. În concluzie, Corina Creţu spune că o măsură – pe care ar trebui să o ia statul – este formarea profesională, pentru că agricultura, în esenţă, nu poate merge mai departe fără specialişti.
La nivelul judeţului Ialomiţa, se fac demersuri pentru şcolirea unor specialişti în agricultură. Însă este important ca şi agenţii economici să colaboreze. Astfel a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul Emisiunii „Subiectul Zilei”, Raluca Dumitrescu, deputat PSD Ialomiţa. „La nivelul judeţului Ialomiţa, există un parteneriat public privat, făcut chiar pe zona unde Asociaţia Porumbului îşi are locaţia, respectiv la Mihail Kogălniceanu. Un fermier din Ţăndărei şi-a exprimat dorinţa şi a încheiat un parteneriat cu secţia agricolă a liceului din localitate. La fel, încercăm să facem un parteneriat cu liceul din Armăşeşti, care are o tradiţie sanitar – veterinară. Pe de altă parte, Partidul Social Democrat – prin reprezentanţii săi de la Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor –a depus o propunere legislativă, ca scutirile de plată a taxelor şi impozitelor pe salariu pentru agricultură să existe şi să fie un salariu minim garantat. Este asemănătoare cu intervenţia pe care PSD a avut-o în sistemul construcţiilor, tocmai pentru a ajuta şi relansa acest domeniu. Cred că, pe viitor, în Planul Naţional Strategic, se vor găsi linii de formare profesională pentru aceşti tineri fermieri care doresc să se regăsească în satul românesc, atât de frumos şi de rezilient. Dar, cred că este extrem de important ca şi agenţii economici, care activează în domeniul agricol, să vină în întâmpinarea parteneriatelor publice private, pentru a dezvolta o infrastructură bună de cadre”, a subliniat Raluca Dumitrescu. Referitor la liceele agricole, acestea au rămas fără terenul agricol şi posibilitatea de a reuşi să îşi dezvolte baza pe de utilaje. Utilajele pe care liceele agricole le au, la acest moment, sunt celebre, rămase de pe timpul perioadei de până în 1989. Nicio linie de finanţare, din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (2007-2013 şi actualul), nu a permis liceelor agricole să obţină finanţare pentru a-şi îmbunătăţi baza de utilaje. „Degeaba îl învăţăm pe actualul muncitor să conducă un tractor U650, pe care îl găsim foarte rar în fermele româneşti, în ultimul timp. Agricultura a ajuns o ramură economică de înaltă precizie. În programul de guvernare – pe care PSD, alături de PNL, UDMR şi minorităţile şi l-au asumat – există o linie specială pentru modernizarea şi reorganizarea acestor licee agricole. Mai cu seamă că 20% din locurile de muncă, ce vor fi create până în 2030, vor fi în agricultură. Dar şi pentru faptul că sunt la mijloc investiţii extrem de generoase cu tinerii fermieri. Vorbim de două ramuri ale Programului Naţional Strategic, în care nu numai tinerii fermieri, ce s-au instalat pentru prima dată primesc o subvenţie, ci şi cei ce vor să se dezvolte mai târziu, deşi au depăşit vârsta de 40 de ani şi prima instalare. Apoi, aşa tinerii specialişti ar fi motivaţi să rămână în ţară. Ialomiţa şi Călăraşi sunt primele judeţe care au dezvoltat programul, făcut de Agenţia Domeniilor Statului, prin care orice persoană, ce se întorcea din Diaspora, putea să beneficieze de teren arabil până la 50 de hectare, date în arendă de către instituţie. Este un bun început, pentru orice tânăr. Pe de altă parte, considerăm că şi dezvoltarea serviciilor non agricole, în mediul agricol, ar trebui legată de aceste ferme agricole. De ce? Pentru că, astfel, s-ar echilibra şi asigura un ciclu complet. Pe timp de vară, s-ar lucra în câmp, iar pe timp de iarnă, s-ar putea asigura această activitate”, a mai adăugat deputatul social democrat ialomiţean.
Ramona BUTNARIU