Copiii cer autorităţilor interzicerea sălilor de jocuri şi pariuri în preajma şcolilor şi activarea grupurilor anti-bullying din şcoli

Pe fondul creşterii cazurilor de anxietate şi depresie la copii, corelată cu amploarea fenomenului de bullying din şcoli, copiii participanţi la cea de-a XXIII-a ediţie a Forumului Naţional al Copiilor, organizat de Salvaţi Copiii România, solicită autorităţilor un plan concret de susţinere a sănătăţii psiho-emoţionale a elevilor, prin majorarea numărului de consilieri şcolari, activarea grupurilor anti-bullying din şcoli şi crearea unui sistem de raportare anonimă a abuzurilor, a situaţiilor de bullying şi a altor probleme care afectează climatul şcolar, pentru că experienţa arată că sistemele actuale de raportare duc la etichetare, victimizare şi uneori la noi abuzuri. Totodată, copiii cer interzicerea reclamelor care promovează şi încurajează frecventarea caselor de pariuri şi a spaţiilor dedicate jocurilor de noroc în apropierea unităţilor de învăţământ. Astfel, timp de trei zile, copiii au analizat cauzele şi au identificat potenţiale soluţii pentru fenomenele de bullying şi cyberbullying, amploarea diferitelor adicţii în rândul copiilor şi măsurile precare pentru o bună sănătate emoţională. Printre problemele constatate, se numără lipsa suportului emoţional specializat, situaţiile de violenţă fizică sau verbală, fotografierea şi răspândirea în mediul online a conţinutului cu caracter denigrator şi inexistenţa activităţilor de prevenire şi combatere a adicţiilor.

Context

Aproape un copil din trei s-a confruntat cu tulburări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional în centrele Salvaţi Copiii România în ultimii doi ani procentul crescând la aproape 72% (7 din 10) în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, anume tentative de suicid, arată datele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România. În ultimii doi ani, marcaţi de crizele succesive cauzate de pandemie şi război, centrele de consiliere ale Organizaţiei Salvaţi Copiii au preluat un număr total de 1.241 de copii şi adolescenţi care au dezvoltat diferite tulburări emoţionale.
Astfel, cele mai frecvente diagnostice au fost reprezentate de anxietate – 28,8% şi tulburări emoţionale (23%). Majoritatea covârşitoare a cazurilor de depresie s-au înregistrat în rândul copiilor din grupa de vârstă 11- 14 ani şi al adolescenţilor (15 – 18 ani), respectiv 32% şi 54% din cazuri; au fost înregistrate şi cazuri severe, în care tulburările de tipul anxietăţii şi depresiei au dus la tentative de suicid: trei la grupa de vârstă 11 – 14 ani şi cinci în rândul adolescenţilor.

Măsurile propuse de copii

Copiii propun să fie mai mulţi consilieri şcolari, fără alte atribuţii administrative, normă didactică şi creşterea bugetului pentru salariile acestora (cel puţin 1 la 200 de copii). Recrutarea, formarea şi evaluarea consilierilor şcolari să fie făcută având la bază criterii relevante, precum pregătirea profesională, experienţa, competenţele în comunicarea cu elevii şi părinţii, iniţiative strategice în lucrul cu elevii, creativitate. Să existe un sistem de monitorizare a participării elevilor, la procesul decizional din şcoală; evaluarea climatului şcolar şi luarea cu adevărat în considerare a feedbackului acordat de elevi pentru profesori şi personalul auxiliar, fără a avea consecinţe asupra situaţiei şcolare a acestora; suport specializat în şcoală pentru problemele emoţionale cu care se confruntă, fără a fi necesar acordul prealabil al părinţilor sau profesorilor, indiferent de vârsta elevului; acces gratuit la şedinţe susţinute de psiholog, psihiatru sau nutriţionist, prin dezvoltarea unor parteneriate între aceştia şi autorităţi; decontarea unui număr minim de şedinţe; dezvoltarea unei platforme educaţionale care să cuprindă resurse complexe (documentare, fişe de lucru, jocuri interactive, informaţii de la specialişti etc.) pe tematici precum tulburări alimentare, adicţii, educaţie emoţională, care să fie valorificată atât în mediul şcolar (ore de dirigenţie, sesiuni de informare, consiliere), cât şi în afara acestuia, fiind garantat accesul gratuit; crearea unui sistem de raportare anonimă a abuzurilor, a situaţiilor de bullying şi a altor probleme care afectează climatul şcolar, pentru că experienţa a arătat că sistemele actuale de raportare duc la etichetare, victimizare şi uneori la noi abuzuri. Monitorizarea acestui sistem se va face de către consilierul şcolar sau profesorul responsabil cu această problematică. În momentul de faţă, nu există o evidenţă clară a grupurilor de acţiune antibullying funcţionale.
Este nevoie de implicarea autorităţilor competente pentru supervizare şi acţiuni prompte, care să asigure elevii că sunt protejaţi de abuzuri şi violenţă de orice fel, inclusiv bullying şi cyberbullying, demonstrând că nu sunt tolerate. „Vrem să existe o modalitate clară de intervenţie şi o structură administrativă care să se asigure că intervenţiile se întâmplă. Monitorizarea îndeplinirii scopului final al legilor existente, precum aplicarea normelor metodologice antibullying, care prevăd instituirea grupurilor de acţiune la nivelul tuturor şcolilor. Trebuie verificat dacă acestea au fost aplicate şi oferit suport unităţilor de învăţământ, pentru ca aceste norme să îşi atingă obiectivele propuse. Să existe ateliere, cursuri, programe care implică dezvoltarea de abilităţi emoţionale şi conştientizarea impactului negativ al adicţiilor, adresate copiilor, profesorilor, părinţilor prin mijloace potrivite şi cu mesaje adaptate pentru fiecare categorie. Trebuie să fie interzise reclamele care promovează şi încurajează frecventarea caselor de pariuri şi a spaţiilor dedicate jocurilor de noroc. De asemenea, ne dorim să nu se mai regăsească aceste spaţii în apropierea unităţilor de învăţământ. Este necesară asigurarea în toate unităţile de învăţământ a accesului gratuit la cantine şcolare, fie în incinta şcolilor, fie în proximitatea acestora, astfel încât să avem acces în mod real la o masă caldă diversificată, meniul să fie gândit de un specialist în nutriţie; promovarea unor alternative sănătoase de petrecere a timpului liber de către copii împreună cu părinţii şi profesorii din comunitate (de exemplu, jocuri de societate, escape room, bowling, activităţi în aer liber); stabilirea unor măsuri mai ferme de prevenire şi combatere a consumului de substanţe periculoase, de tutun şi de tutun încălzit, prin introducerea unui sistem de supraveghere şi intervenţie cu privire la identificarea potenţialelor situaţii critice la nivelul şcolilor; formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice şi informarea corectă a părinţilor despre transmiterea informaţiilor referitoare la sănătate emoţională, adicţii, relaţii sănătoase. Considerăm că şi profesorii au nevoie de serviciile unui specialist, cu un rol asemănător cu cel pe care ar trebui să îl aibă consilierul şcolar în relaţiile cu copiii. De asemenea, este important ca evaluările psihologice periodice ale cadrelor didactice să fie urmate de o serie de măsuri direct corelate cu rezultatele acestora”, spun copiii.
Introducerea educaţiei pentru sănătate în curriculumul şcolar, la toate nivelurile de învăţământ este, la fel necesară. 81% dintre elevi (peste 4 din 5) afirmă ca au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoala în care învaţă. Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziţia de autor al actelor de bullying. 57% dintre elevi afirmă că au apelat la colegi, nu la adulţi, pentru a primi suport în situaţiile de bullying cu care se confruntă. Procentul elevilor care au fost victime ale bullying-ului a crescut de la 29% în 2016, la 49% în 2022. Violenţa este prezentă în viaţa copiilor din România şi comportamentele de bullying şi cyberbullying sunt o oglindă a comportamentelor violente ale adulţilor în relaţie cu copiii. În analiza dată publicităţii de Salvaţi Copiii, la 1 iunie 2022, se arată că 1 din 2 copii este expus unei forme de violenţă fizică, emoţională sau sexuală. În 2021, un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, anume tentative de suicid.
Recomandările copiilor au fost prezentate Senatului României, Agenţiei Naţionale Antidrog, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Inspectoratului General al Poliţiei Române, Ministerului Sănătăţii.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, Organizaţia Salvaţi Copiii, prin copiii, voluntarii şi specialiştii implicaţi în Forumul Naţional al Copiilor, îşi oferă disponibilitatea de a sprijini autorităţile.

Ramona BUTNARIU