Controversele Ordonanței 84/2024: extinderea măsurilor de retragere a permisului de conducere ridică probleme juridice și etice
Ordonanţa 84/2024 a extins cadrul de aplicare a măsurii administrative de retragere a permisului de conducere pentru a include și situațiile în care șoferii refuză să se supună testării pentru consumul de substanțe psihoactive sau a concentrației de alcool în aerul expirat. Această extindere este problematică și ridică multiple obiecții din punct de vedere juridic și al drepturilor omului.
În primul rând, impunerea acestei măsuri afectează principiul prezumției de nevinovăție. Conducătorii auto care refuză testarea sunt tratați implicit ca fiind vinovați de consumul de substanțe interzise sau de alcool, fără a fi prezentate dovezi concrete. Refuzul de a se supune testării poate avea multiple motive legitime, inclusiv anxietatea, lipsa de încredere în corectitudinea testării sau chiar starea de sănătate, care nu ar trebui automat interpretate ca semne de vinovăție. În al doilea rând, măsura poate fi considerată disproporționată în raport cu fapta. Retragerea permisului de conducere este o sancțiune severă, având un impact semnificativ asupra vieții profesionale și personale a individului. Este esențial ca o astfel de sancțiune să fie aplicată numai în urma unei evaluări obiective și a unor dovezi clare, nu pe baza unui refuz care, în sine, nu demonstrează încălcarea legii. Mai mult, această extindere poate duce la abuzuri din partea autorităților. Există riscul ca polițiștii să folosească această măsură pentru a exercita presiuni asupra conducătorilor auto, creând un climat de frică și neîncredere între cetățeni și forțele de ordine. Într-o democrație, este vital ca măsurile de coerciție să fie utilizate cu responsabilitate și echitate, asigurând respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Un alt aspect controversat al acestei ordonanțe este legat de faptul că, în 2023, doar 62% dintre drugtestele rapide cu rezultat pozitiv au fost confirmate de analizele de sânge, adică 1.898 din 3.009. Aceasta înseamnă că aproape 40% din testele inițiale au indicat în mod eronat prezența substanțelor psihoactive. În acest context, retragerea permisului pe baza unui test rapid pozitiv, fără o confirmare ulterioară, poate duce la sancționarea unor șoferi nevinovați, afectându-le grav viața personală și profesională. Poliția Română, într-un comunicat de presă, a transmis că șoferii trebuie „să se informeze cu privire la medicamentele pe care le consumă și să citească atent prospectul ori să se consulte cu un medic, deoarece unele medicamente sunt contraindicate pentru condusul autovehicolelor”. Această recomandare subliniază importanța responsabilității individuale, dar nu rezolvă problema principală a unei măsuri punitive bazate pe un test care poate produce rezultate fals pozitive.
De asemenea, într-un punct de vedere publicat pe site-ul Consiliului Superior de Medicină Legală, medicii legiști au anunțat că nu sunt de acord „cu o serie de prevederi apte de a duce atingere prestigiului instituției medico-legale, al sistemului de probațiune judiciară dar și al unor drepturi fundamentale, constituționale”. Ei subliniază că, la momentul actual, nu există la nivel național alte laboratoare de determinare medico-legală a substanțelor psihotrope, și că nu se poate vorbi anticipativ de o posibilă apariție a acestora. În consecință, nu se poate accepta alocarea răspunderii unor astfel de analize pe baza unor viitoare criterii de acreditare necunoscute și, de asemenea, este imposibil de a anticipa un preț al acestor prestații.
Medicii legiști avertizează asupra faptului că, dacă se vor pune în aplicare aceste prevederi, vor atrage după sine costuri uriașe, care, deocamdată, nu pot fi suportate. „Având în vedere modul de creare a rețelei de toxicologie medico-legală, apreciem că pentru laboratoarele IGPR ar fi nevoie de ani de zile și zeci de milioane de euro, de angajări masive, achiziții de echipamente cu toate implicațiile ulterioare (licitații, contestații) poate chiar construirea unor clădiri noi pentru a se atinge stadiul actual al rețelei de toxicologie medico-legală. Nu în ultimul rând, având în vedere faptul că analizele toxicologice se fac în cadrul instituțiilor medico-legale, care țin de Ministerul Sănătății, orice discuții referitoare la achizițiile de echipamente ar trebui realizate împreună cu Ministerul Sănătății și Consiliul Superior de Medicină Legală.”
În concluzie, extinderea măsurii de retragere a permisului prin Ordonanţa 84/2024 este discutabilă și poate genera multiple probleme juridice și etice. Este important să se revizuiască această ordonanță pentru a asigura un echilibru corect între siguranța rutieră și respectarea drepturilor fundamentale ale conducătorilor auto. Măsurile punitive ar trebui să fie fundamentate pe dovezi solide și să nu creeze premisele unor abuzuri sau nedreptăți. Totodată, trebuie luate în considerare și costurile uriașe și dificultățile logistice ale implementării unei rețele naționale adecvate de toxicologie medico-legală, ceea ce subliniază necesitatea unei abordări bine gândite și coordonate între diferitele instituții implicate.
Marius BĂDRĂGAN
