Consiliul Judeţean al Elevilor Ialomiţa discută intens problemele actuale din educaţie
Consiliul Naţional al Elevilor face demersuri, în continuare, pentru îmbunătăţirea condiţiilor în care învaţă elevii din România. Măsurile ce se iau la nivel naţional ar trebui gândite sau, cel puţin, comunicate mai intens, cu simţ de răspundere şi argumentate. Atunci când Guvernul le modifică „peste noapte”, este clar că afectează buna funcţionare a cadrelor didactice dar, mai ales, a elevilor. Consiliul Judeţean al Elevilor (CJE) Ialomiţa susţine demersurile întreprinse de elevi la nivel naţional.
Reprezentanţii CJE au organizat, recent, o dezbatere, în sala Europa a Consiliului Judeţean (CJ) Ialomiţa, pe mai multe teme care privesc învăţământul actual. La eveniment au fost prezenţi vicepreşedintele CJ, Cătălin Grigore, preşedintele CJE, Carla Popa, reprezentanţi ai CJE din judeţ şi elevi.
Preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor, Carla Popa, a început prin a prezenta temele principale ale discuţiei. „Astăzi suntem aici pentru a fi alături în demersul Consiliului Naţional al Elevilor «Nu mai jucaţi ping-pong cu educaţia». Ne dorim ca, prin dialogul deschis între elevi, părinţi, autorităţi şi profesori, să găsim cele mai bune soluţii care să fie, ulterior, propuse spre adoptare în contextul şcolii, pe timp de pandemie. În momentul de faţă, educaţia online a devenit un înlocuitor de scurtă durată pentru şcoala clasică, dar suntem cu toţii conştienţi că nu reprezintă un subsecvent al acesteia. Este doar un instrument care să asigure continuitatea în situaţii extreme. Dar ce putem face şi ce măsuri trebuie să întreprindă statul român ca să prevină un nou val pandemic şi un alt blocaj educaţional? Vom discuta toate acestea astăzi, aici. După cum ştiţi, a fost lansat în mediul public, un formular, ajuns la peste 50.000 de elevi, părinţi şi profesori, prin care Consiliul Naţional al Elevilor solicită introducerea unui algoritm de calcul. Acest algoritm ar fi trebuit să stea la baza deciziei privind funcţionarea şcolilor, suspendarea organizării tezelor în semestrul întâi al anului şcolar şi înlocuirea lor cu evaluările sumative. Aceste evaluări sumative ar putea avea subiect unic pentru toate clasele, fără notare, cu feedback din partea profesorilor. De asemenea, proiectul vizează testarea periodică noninvazivă pentru toţi elevii, posibilitatea testării antigen în afara programului şcolar. Este esenţială, însă, şi asumarea publică a faptului că un set de măsuri, odată stabilite, nu vor mai fi modificate peste noapte. Vom începe cu infrastructura şcolară, ce stă la baza tuturor celor fără de care nu am putea continua. La începutul anului şcolar, s-au luat măsuri sanitare şi de protecţie în unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar, în contextul perioadei pandemice. Printre ele se numără testarea periodică, dotarea cu măşti, dezinfectarea şi aerisirea constantă. S-a adoptat un set de reguli, printre care se numără şi organizarea spaţiilor pentru asigurarea distanţării fizice, în vederea prevenirii cazurilor COVID-19. Câteva dintre cele mai importante măsuri care s-au luat, au fost: la intrarea în şcoală, în fiecare clasă şi pe coridoare, să fie aşezate dispensere cu soluţii dezinfectante pentru mâini; sala de clasă să fie aerisită; să existe distanţare de minimum 1 metru între elevi; să se verifice realizarea curăţeniei zilnice, dezinfectarea regulată a suprafeţelor atinse în mod frecvent, iar accesul şi fluxul de persoane să fie gestionate la intrarea în instituţia de învăţământ de către persoanele desemnate de conducerea unităţii de învăţământ”, a declarat eleva.
„S-au produs nişte anomalii fundamentale în ceea ce înseamnă educaţia normală“
Vicepreşedintele CJ, Cătălin Grigore, a fost încântat să se afle în sală pentru a sprijini elevii în activitatea lor. Din prisma sa, ca profesor şi părinte, principalele metode pe care le vede eficiente pentru a stopa această pandemie sunt vaccinarea şi testarea periodică. În sistemul de învăţământ cel puţin, testarea ar putea aduce o siguranţă elevilor şi cadrelor didactice. „Nu este pentru prima oară când ne întâlnim. În ce mă priveşte, există ocazia de a reafirma importanţa prezenţei fizice la clasă, pentru absolut toate nivelele de învăţământ. Este o provocare extraordinară pe care părinţii, elevii şi cadrele didactice o au de aproape doi ani. Dacă privim impactul negativ al pandemiei asupra educaţiei în general, acesta a transformat părinţii în cadre didactice. Aici, mă refer, în special, la copiii de grădiniţă. Iar în clasa întâi, elevii trebuie să înveţe să scrie, să aibă un contact direct cu învăţătorii acestora. Dar au ajuns, în anii anteriori, să nu aibă ocazia ca învăţătorul să le ghideze mâna. Nu puteau, fizic, să o facă. Părinţii trebuia să îi ajute pe copii, acasă. Categoric că s-au produs nişte anomalii fundamentale în ceea ce înseamnă educaţia normală, la care Constituţia României spune că toată lumea trebuie să aibă acces în timp real şi gratuit. Pe de altă parte, privim această realitate. Este o realitate dată de prezenţa acestei entităţi infecţioase. Ar trebui ca întreaga populaţie globală să înţeleagă cât de gravă este ameninţarea. Copiii mei s-au vaccinat în luna iunie, chiar înaintea evaluării naţionale. Au acţionat pentru că au vrut ei, nu pentru că i-au îndemnat părinţii. Îmi sunt cunoscute cazuri în care elevii, pentru că nu vor neapărat participe fizic la clasă – deoarece au avut ocazia ca, fiind nevaccinaţi, să înveţe online – au constatat, încă o dată, dezavantajele. Dar cunosc cazuri de elevi care îşi doresc să se vaccineze. Sunt, însă, şi elevi ai căror părinţi nu îi lasă să se vaccineze, din cauza unor convingeri personale. Dar, la nivel naţional, cea mai mare parte din cadrele didactice s-a vaccinat. Într-adevăr, trebuie să existe un algoritm ştiinţific foarte clar, care să arate cum funcţionează o instituţie de învăţământ. Sunt de acord cu toată această înşiruire a problematicii pe care aţi făcut-o, în sensul că regulile nu trebuie schimbate peste noapte. Iar dacă se schimbă, să fie foarte bine explicate pentru ca toată lumea să înţeleagă. Cred că demersul vostru este foarte aplicat şi stimulează ca lucrurile să se întâmple într-un mod mai corect. Reţin, de la ultima noastră întâlnire, că făceam un calcul statistic împreună. Constatam că numărul de elevi care nu au avut acces la învăţământ, din judeţul Ialomiţa, era undeva între 1000 şi 1400. Spuneam atunci, o repet şi acum, este un lucru foarte grav. Referitor la teze, eu sper ca profesorii care le-au aplicat să fi avut, măcar, un mod unitar de a le gândi la nivelul claselor unde predau. În ceea ce priveşte evaluarea, profesorii trebuie să ţină cont de faptul că, în ultimii doi ani, nu prea s-a învăţat la şcoală. Să nu mai vorbim de faptul că şi tezele au fost anulate în anii anteriori. În ceea ce priveşte testarea periodică noninvazivă, respect decizia cadrelor didactice, ca acestea să se ia la şcoală sau în afara programului, alături de părinţi. Eu sunt convins că există foarte multă bună credinţă în rândul părinţilor şi al elevilor din România. Iar aceste teste nu sunt greu de făcut şi pot conduce la o constatare rapidă. Acum există sisteme electrice Google Forms, prin care se pot centraliza, în dimineaţa respectivă, rezultatele, la nivelul instituţiei de învăţământ. Este clar că statul român face un efort major pentru a achiziţiona aceste teste şi a le pune la dispoziţia elevilor. Un lucru care să poată fi blamat este acela că nu s-a testat suficient, de la începutul pandemiei, pentru a izola şi a trata persoanele infectate”, a precizat Cătălin Grigore, vicepreşedinte CJ.
Petruţa RIDICHE
