„Chestia asta cu voucherele este o prostie. E o invenţie a PSD-ului, ca să dea impresia că ajută”

Faptul că guvernanţii au găsit soluţia de a acorda vouchere valorice unor anumite categorii de populaţie vulnerabile, pentru plata energiei şi alimente, nu va avea impactul scontat. Fiind, mai degrabă apă de ploaie sau praf în ochi pentru persoanele defavorizate care nu vor avea cum să suporte tăvălugul scumpirilor. Şi aşa zisa majorare a pensiilor nu este o măsură care să acopere inflaţia, pensionarii rămânând în continuare în dificultate în aceste vremuri tulburi.
Bunăoară, pensiile de peste 2.000 lei se majorează cu mai puţin de 12,5%, procent agreat în coaliţie şi care oricum este sub nivelul inflaţiei, ce a atins un maxim de peste 15%. Ministrul Muncii, Marius Budăi a declarat că decalajul e generat de faptul că pensiile de peste 1.800 lei se impozitează. Însă, totul va fi ţinut sub control, prin vouchere valorice.
Senatorul AUR Ialomiţa, Rodica Boancă este exasperată de pretextul cu voucherele, apreciind că acestea ajută precum o picătură în ocean. „M-au înnebunit cu voucherele lor. Chestia asta cu voucherele este o prostie. E o invenţie a PSD-ului, ca să dea impresia că ajută. Dar, nu ajută cu nimic. Cu ce mă ajută, că eu tot nu înţeleg care este rezonanţa. Deci, pe mine mă ajuţi dacă îmi scazi preţul la energie, dacă alimentele pe care le cumpăr sunt mai ieftine şi toate produsele, hainele, serviciile sunt mai ieftine. Atunci mă ajuţi, nu trebuie să-mi dai niciun voucher, nu trebuie să-mi dai nimic. Dacă tu îmi dai un voucher de 200 -700-1.000 lei, în contextul în care un coş săptămânal mă costă un salariu minim, nu mă ajuţi cu nimic. Degeaba se bate coaliţia de la guvernare cu pumnii în piept că se gândesc la oameni şi le dă. Nu este corect, nu se gândesc la oameni aşa”, a precizat, recent, la Radio Fresh FM, în cadrul Emisiunii „Subiectul Zilei”, Rodica Boancă, specificând că este impropriu zis creştere, căci dacă inflaţia este de 15% şi tu măreşti doar cu 12,5%, înseamnă că puterea de cumpărare a pensiilor scade cu 2,5%. Şi, asta dacă e să ne raportăm după inflaţia oficială, căci unii analişti economici zic că, de fapt, inflaţia reală în România este de peste 20%. „Înţeleg ce urmăresc, de fapt. Statul are un mecanism ca să te ţină strâns legat de glie, să-ţi fie frică să ridici capul sau să spui ceva. Că te dă afară şi până îţi găseşti de muncă rămâi muritor de foame. Atunci, oamenii se tem. Frica este la putere în România, teama de a vorbi. Suntem mai rău ca în timpul comunismului. Am ajuns să ne temem să ne spunem părerile şi toată lumea vorbeşte pe la colţuri, de frică să nu ne dea afară, de frică să nu zică şeful nu ştiu ce. Şef care este pesedist, penelist, userist sau udemerist, mai nou. Atunci, avem astfel de contexte. Toate aceste ajutoare nu şi-ar fi avut locul într-o societate normală, dacă preţurile la aceste servicii – atât de importante, elementare, bazale la energie, gaz şi combustibil – ar fi fost ţinute sub control. Dar, aşa au crescut ratele la Bănci, au crescut toate serviciile, au crescut toate costurile. Peste tot, pe unde te duci, totul este dublat sau triplat. Eu nu sunt o persoană risipitoare, am rămas la fel ca şi înainte de a ajunge în Parlament. Dacă înainte dădeam 500 lei sau maxim 600 lei pe un coş rezonabil, la două săptămâni, acum fără 1.000 lei nu ieşi dintr-un magazin din ăsta mai mare. Motiv pentru care, prefer să merg la piaţă. Şi sfătuiesc oamenii să facă lucrul ăsta şi din spirit de solidaritate, să cumpere fie de la comerciantul din piaţă, fie de la producătorul din piaţă. E adevărat că în piaţă nu sunt doar producători. Căci, unii producători nici nu vor ei să stea în piaţă, li se pare mai confortabil să vândă de acasă. Este strict alegerea lor. Dar, acolo în piaţă sunt nişte oameni ce stau în frig, care aduc nişte produse româneşti în cea mai mare parte, cel puţin în perioada de vârf când avem producţia noastră. Şi care, chiar dacă fac profit, îl investesc tot aici. Pe când, la marile magazine, profitul pleacă în mare parte spre ţările de provenienţă. E adevărat că şi în marile magazine mai găsim produse româneşti, dar sunt mici excepţii, pentru că taxarea este foarte mare. Producătorii români sunt suprataxaţi în marile magazine”, a subliniat senatorul.

„Eu nu fac acuma apologia de a nu merge în supermarket, dar trebuie să existe un echilibru”

De altfel, Rodica Boancă are în lucru şi va depune un nou proiect de lege ce vizează supermarketurile şi hipermarketurile. Iniţiativa se coordonează cu alte legi asemănătoare din Europa şi urmăreşte încurajarea producătorilor locali. Anume ca o zi din săptămână, preferabil duminica, marile magazine să fie închise, astfel încât şi producătorii locali să poată face profit. „Nu este o invenţie a mea, n-am inventat eu apa caldă. Ceea ce spun eu se practică în Germania, Austria, Spania, Italia, Polonia, Cehia. Este vorba de închiderea supermarketurilor şi hipermarketurilor în ziua de duminică. Astfel încât micul producător sau comerciant local – cel care are o măcelărie, un aprozar, un magazin – să aibă şi el o şansă să-şi poată, în ziua aceea, asigura o vânzare, din care să mănânce un angajat sau poate doi. Iar dacă adepţii economiei de piaţă contrazic Germania, Austria, Italia, Spania, atunci să se ducă la somn. Piaţa nu a ales să dispară buticul de la scara blocului. Au ales cei care au dat avizele de urbanism. La noi în oraş, de exemplu, la Slobozia, toate investiţiile, între ghilimele făcute, sunt numai pe supermagazine. Astea nu sunt investiţii. Cu excepţia faptului că, acolo lucrează nişte oameni, care vor lucra în continuare, chiar dacă marile magazine s-ar închide duminica. Apoi, noi fiind un popor creştin, până la urmă este şi o încurajare a oamenilor de a ieşi din casă, de a merge la Sfânta Biserică, la piaţă, în târguri. Dar cum spuneam, la noi în oraş, în afară de magazine, semi mall-uri şi nişte hilarităţi, nu prea găseşti altceva. Alte investiţii nu avem. Şi nu poţi să spui că trăieşti, ca oraş, doar din comerţ. Căci, profiturile nu rămân în România, în afară de cele de la un magazin amplasat în noua locaţie, spre centură, care este al unui patron din Buzău. Astfel de magazine ar trebui încurajate. Încă noi mai avem norocul să deţinem nişte supermarketuri locale, dar în foarte multe alte localităţi nu sunt decât din astea mari, aduse din străinătate. În Franţa, comerţul civilizat înseamnă ca oamenii care muncesc toată săptămâna, să se ducă sâmbăta şi duminica undeva, într-o zonă rurală şi să-şi cumpere de acolo alimente pentru săptămâna următoare. De pe lângă zona lor, nu trebuie să se deplaseze în munţi. Iar zona de supermarket este pentru săptămâna în curs. Adică, pentru ce ai nevoie de luni până sâmbătă. Sunt ţări care închid sâmbăta şi altele duminica. Am optat pentru duminică fiindcă România este o ţară creştină. Pe de altă parte, eu ştiu că este zona de confort. De fapt, ni s-a inoculat această idee de confort. Eu urăsc să cumpăr din supermagazine din astea, pentru că, de câte ori am fost, ies de acolo stoarsă de puteri. În primul rând, pentru că este o super aglomeraţie şi o hărmălaie. Apoi, nu mai spun de faptul că luminile şi managementul de manipulare a clientului te determină să cumperi mai mult decât intenţionai. Pe când, dacă te duci la piaţă, îţi faci o listă şi cumperi strictul necesar şi poate mai iei o nucă în plus. Nici la supermarket nu te împiedică nimic să faci o listă, dar tot mai vezi ceva pentru copil, mai vezi nu ştiu ce chestie. Eu nu fac acuma apologia de a nu merge în supermarket, dar trebuie să existe un echilibru”, a punctat Rodica Boancă. Dacă şase zile pe săptămână, românii au timp la dispoziţie să meargă într-un supermarket, trebuie să se creeze şi celălalt confort, în care să fie sprijinită economia locală. Fiindcă, dacă le este bine producătorilor, întreprinzătorilor, comercianţilor locali, le este şi slobozenilor (de exemplu), căci se întorc la bugetul local nişte bani ce se vor reflecta în investiţii locale. „Nu transformi cu nimic confortul, doar că o zi le-o aloci şi lor. Este vorba de solidaritate. Noi suntem solidari cu toată lumea. Numai noi între noi, nu suntem solidari. Fireşte că am întâmpinat aceeaşi reticenţă din partea unor colegi de-ai mei, în primă fază. Până când, le-am explicat că de fapt nu îngrădeşti pe nimeni cu nimic. În alea şase zile, oricând, într-o după amiază, te poţi duce să-ţi faci cumpărăturile. Dar, dacă duminică, fiind acasă, rămâi fără smântână, fără lapte sau altceva şi te duci până la magazinul cel mai apropiat, din colţul străzii, pentru acel vânzător este foarte important că i-au intrat 10- 15 clienţi mai mulţi într-o zi. Ţine de subzistenţa lui, practic gradul de sărăcie este diminuat. Plus că locurile de muncă se echilibrează. În sensul că nu-i dă nimeni afară pe oamenii din supermarketuri, au şi ei o parte de o zi de relaxare. Apoi, mai cresc locurile de muncă şi în zona cealaltă”, a mai adăugat Rodica Boancă, senator AUR Ialomiţa.

Marius BĂDRĂGAN

CATEGORII
Împărtășească Acest

COMENTARII

Wordpress (0)
Disqus (0 )